vârfuț definitie

8 definiții pentru vârfuț

VÂRFÚȚ s. n. (Rar) Vârfuleț. [Var.: vârvúț s. n.] – Vârf + suf. -uf.
VÂRVÚȚ s. n. v. vârfuț.
VÂRFÚȚ s. n. Vârfuleț. [Var.: vârvúț s. n.] – Vârf + suf. -uț.
VÂRVÚȚ s. n. v. vârfuț.
VÎRFÚȚ, vîrfuțuri, s. n. Vîrfuleț. Astă-vară ce-am vărat Pe-un vîrfuț de munte nalt Cu murguțul de furat, Cu puica necununat. ANT. LIT. POP. I 77. Cîntă puiul cucului în vîrfuțul nucului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 192. – Variantă: vîrvúț (ȘEZ. I 290) s. n.
VÎRVÚȚ s. n. v. vîrfuț.
vârfúț (rar) s. n.
vârfúț s. n., pl. vârfúțuri

vârfuț dex

Intrare: vârfuț
vârfuț substantiv neutru
vârvuț substantiv neutru