vârc, vârciuri, s.n. – (reg.) Rid, zbârcitură, cută (ALRRM, 1969: 57; Săpânța). – Din srb. vrka (MDA); din zvârc, formă atestată pentru „rid”.

vârc, vârciuri, s.n. – Rid, zbârcitură, cută (ALR 1969: 57; Săpânța). – Din zvârc, formă atestată pentru „rid”; din zbârcit, zbârcitură, a zbârci „a face riduri”.