Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru v├ónturatic

V├éNTUR├üTIC, -─é, v├ónturatici, -ce, adj. (Rar; ╚Öi substantivat) Neserios, u╚Öuratic. ÔÇô V├ónturi (pl. lui v├ónt) + suf. -atic.
V├éNTUR├üTIC, -─é, v├ónturatici, -ce, adj. (Rar; ╚Öi substantivat) Neserios, u╚Öuratic, nestatornic, flu╚Öturatic. ÔÇô V├ónturi (pl. lui v├ónt) + suf. -atic.
VÎNTURÁTIC, -Ă, vînturatici, -e, adj. (Rar) Neserios, ușuratic, flușturatic. Elena întrerupse monologul lui vînturatic. D. ZAMFIRESCU, R. 60.
vânturátic (rar) adj. m., pl. vânturátici; f. vânturátică, pl. vânturátice
vânturátic adj. m., pl. vânturátici; f. sg. vânturátică, pl. vânturátice
VÂNTURÁTIC adj. v. neserios.
VÂNTURÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care își schimbă ușor convingerile; nestatornic. /a vântura + suf. ~atic
vânturatic a. fig. flușturatic.
v├«ntur├ític, -─â adj. Cam v├«nturat, cam zv─âp─â─şat, sturlubatic, fluturatic. ÔÇô ╚śi zv-.
V├ÄNTURATIC adj. flu╚Öturatic, fluturatic, frivol, neserios, u╚Öuratic, zv├«nturat, zv├«nturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) z─ârp─âlatic, zburalic, zburdalnic, (Mold.) sprin╚Ťar, zbrehui, (├«nv.) v├«nturos. (Un b─ârbat ~).

Vânturatic dex online | sinonim

Vânturatic definitie

Intrare: vânturatic
vânturatic adjectiv