vântușor definitie

5 definiții pentru vântușor

VÂNTUȘÓR s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.
VÂNTUȘÓR, vântușoare, s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.
VÎNTUȘÓR s. n. Vîntuleț. Florile dezmierdate de un vîntușor lin răspândeau aer feliuri de miroase. ALECSANDRI, la CADE.
vântușór (rar) s. n.
vântușór s. n., pl. vântușoáre

vântușor dex

Intrare: vântușor
vântușor substantiv neutru