10 definiții pentru vântos
VÂNTÓS, -OÁSĂ, vântoși, -oase,
adj.,
s. f. 1. Adj. Cu vânt, bătut de vânt.
2. S. f. Vânt mare (cu vârtejuri); vântoaie, furtună, vijelie.
3. S. f. pl. Iele. –
Vânt +
suf. -os.
VÂNTÓS, -OÁSĂ, vântoși, -oase,
adj.,
s. f. 1. Adj. Cu vânt, bătut de vânt.
2. S. f. Vânt mare (cu vârtejuri); vântoaie, furtună, vijelie.
3. S. f. pl. Iele. –
Vânt +
suf. -os.
VÎNTÓS, -OÁSĂ, vîntoși, -oase,
adj. Cu vînt, bătut de vînt. Striga din răsputeri chemînd ciclopii Ce-n peșteri împrejur și-aveau sălașul Pe culmi vîntoase. MURNU, O. 153. Într-o vreme cam vîntoasă... intrase într-o grădină. La TDRG. ♦
Fig. De vînt. Cu aripi vîntoase. urla... mama-pădurilor. EMINESCU, N. 7.
vântós adj. m.,
pl. vântóși;
f. vântoásă,
pl. vântoáse
vântós adj. m., pl. vântóși; f. sg. vântoásă, pl. vântoáse VÂNTÓS adj. v. furtunos, viforos, vijelios.
VÂNTÓS ~oásă (~óși, ~oáse) (despre timp) Care se caracterizează prin prezența vântului; cu vânt. Noapte ~oasă. /vânt + suf. ~os vântos a. repede ca vântul: cu aripi vântoase EM. [Lat. VENTOSUS].
vîntós, -oásă adj. (lat. ventosus. V.
ventuză). Plin de vînt: o zi vîntoasă. S. f. Est, nord. Vînt violent (cu vîrtejurĭ): se stîrnise niște vîntoase. Zînă de vînt. V. ĭudă.
vîntos adj. v. FURTUNOS. VIFOROS. VIJELIOS. Vântos dex online | sinonim
Vântos definitie