vânos definitie

12 definiții pentru vânos

VÂNÓS, -OÁSĂ, vânoși, -oase, adj. Care are vine groase; p. ext. puternic, viguros, vânjos. – Lat. venosus.
VÂNÓS, -OÁSĂ, vânoși, -oase, adj. Care are vine groase; p. ext. puternic, viguros, vânjos. – Lat. venosus.
VÎNÓS, -OÁSĂ, vînoși, -oase, adj. Care are vine groase; p. ext. puternic, vînjos. Întindea gîtu-i vînos și lung, ca să-l mai vadă pe Mitrea. SADOVEANU, M. C. 49. Caii ăștia de Banat sînt vînoși și țin la drum. CAMIL, PETRESCU, O. II 149. Tata m-a luat în brațele-i vînoase. NEGRUZZI, S. II 71.
vânos adj. m., pl. vânoși; f. vanoasa, pl. vânoáse
vânós adj. m., pl. vânóși; f. sg. vânoásă, pl. vânoáse
VÂNÓS adj. v. puternic, robust, solid, tare, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.
Vânos ≠ bicisnic, debil, firav, impotent, neputincios, slab, slăbănog
VÂNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are vine proeminente. ◊ Sânge ~ sânge care circulă prin vine spre inimă. 2) Care are vână; cu mare forță fizică; vânjos; viguros; puternic. /vână + suf. ~os
vânos a. 1. plin de vine: lemn vânos; 2. viguros: brațe vânoase; 3. se zice de sângele negru care circulă în vine (în opozițiune cu sângele roșu sau arterial). [Lat VENOSUS].
vînós, -oásă adj. (d. vînj). Robust, musculos, vîrtos, plin de putere: om, trup vînjos.
vînós, -oásă adj. (lat. venosus, it. sp. venoso, fr. veineux). Plin de vine: marmură vînoasă. Fig. Vînjos, viguros: om vînos. Anat. Sînge vînos, sîngele care e adus de vine la inimă și care e de un roș maĭ închis de cît cel arterial.
vînos adj. v. PUTERNIC. ROBUST. SOLID. TARE. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

vânos dex

Intrare: vânos
vânos adjectiv