2 definiții pentru vânătură
VÎNĂTÚRĂ, vînături,
s. f. (Învechit) Vînat (
2). Era obicinuit să aibă... și cîte ceva vinătură la ospăț. SBIERA, P. 66.
VÂNĂTÚRĂ, vânături,
s. f. (
Înv.) Vânat
(2). – Din
vânat +
suf. -ură.
Vânătură dex online | sinonim
Vânătură definitie
Intrare: vânătură
vânătură substantiv feminin