Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru vânătorire

VÂNĂTORÍ, vânătoresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vâna. – Din vânător.
VÂNĂTORÍ vb. v. prinde, vâna.
vînători vb. v. PRINDE. VÎNA.

Vânătorire dex online | sinonim

Vânătorire definitie

Intrare: vânători
vânători verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: vânătorire
vânătorire infinitiv lung