3 definiții pentru vâlturare
vâlturá, vâlturéz, vb. I refl. (înv. și reg.) a se învârti, a da ocol. vâlturá, vb. tranz. – (reg.) A limpezi, a spăla hainele în vâltoare: „Izmenele cele de iarnă, / Ți le-a vâltura la vară” (Bârlea, 1924, II: 287). – Din vâltoare (MDA). vâlturá, vb. tranz. – A limpezi, a spăla hainele în vâltoare: „Izmenele cele de iarnă, / Ți le-a vâltura la vară” (Bârlea 1924 II: 287). – Din vâltoare.
Vâlturare dex online | sinonim
Vâlturare definitie
Intrare: vâltura
vâltura verb grupa I conjugarea a II-a