Dicționare ale limbii române

2 intrări

17 definiții pentru vâji

VÎJ2, vîji, s. m. (Regional) Om bătrîn; moșneag, ghiuj. Fost-au vîji și babe-n sat, Pre aceia să-i fi luat. MARIAN, Î. 281. A dat de un vîj bătrîn, dar bătrîn nu glumă, alb la păr și la barbă ca o oaie bălaie. RETEGANUL, P. V 36.
VÎJÍ, vîjesc, vb. IV. Refl. (Regional, despre persoane) A se potrivi unul cu altul, a cădea de acord (la un tîrg, la o tocmeală). Hai, bade, să ne iubim, Că amîndoi ne vîjim, Și la ochi și la sprîncene. POP. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A fi potrivit, a veni bine, pe măsură. Bucuria fetei că i se vîjește [papucul], dar bucurie scurtă, că numai cu unul ce să facă. RETEGANUL, la CADE.
VÂJ2, vâji, s. m. (Reg.) Om bătrân, moșneag, ghiuj. – Ucr. viži.
VÂJÍ, vâjesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se potrivi, a fi pe măsură; (despre oameni) a fi sau a cădea de acord, a se învoi.
VÂJ s. v. bătrân, moș, moșneag.
VÂJÍ vb. v. potrivi, veni.
vîjí (-jésc, -ít), vb. refl. – A coincide, a semăna. Origine incertă. Poate de la vîjîi „a urla”, cf. se isbește „se aseamănă”. În Trans.
vâj a. Tr. bătrân. [Cf. ghiuj].
ghĭuj m. (cp. cu alb. ghĭuș, bunic). Iron. Ghijoĭ, bătrîn hodorogit. – Și ghĭoj, ghijoĭ și ghijog. În Trans. vîj (Rebr. 2, 90) și vîjoĭ.
1) vîj m. V. ghĭuj.
vîj s. v. BĂTRÎN. MOȘ. MOȘNEAG.
vîji vb. v. POTRIVI. VENI.
vâj, vâji, s.m. – (reg.) Bătrân, moș, moșneag. – Cf. ghiuj (cf. alb. gjysh „bunic”) (Scriban, Șăineanu, MDA).
vâjí, vb. refl. – v. văji („a se potrivi”).
vâj, s.m. – Bătrân, moș, moșneag. (Nu are echivalent feminin). – Cf. ghiuj (cf. alb. gjysh) (MDA).
vâjí, vb. refl. – v. văji.
vâj, vâjuri s. n. 1. grabă, goană; viteză. 2. petrecere, chef, beție. 3. plimbare; călătorie de agrement.

vâji definitie

vâji dex

Intrare: vâj (bătrân)
vâj 1 s.m. substantiv masculin admite vocativul
Intrare: vâji
vâji conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv