vâjâială definitie

14 definiții pentru vâjâială

VÂJÂIÁLĂ, vâjâieli, s. f. Vâjâit1. [Pr.: -jă-ia-. – Var.: (reg.) vâjiálă s. f.] – Vâjâi + suf. -eală.
VÂJIÁLĂ s. f. v. vâjâială.
VÂJÂIÁLĂ, vâjâieli, s. f. Vâjâit1. [Pr.: -jâ-ia-. – Var.: (reg.) vâjiálă s. f.] – Vâjâi + suf. -eală.
VÂJIÁLĂ s. f. v. vâjâială.
VÎJIÁLĂ s. f. v. vîjîială.
VÎJÎIÁLĂ, vîjiieli, s. f. (Și în forma vîjială) Vîjîit, vîjîitură. Nu puteam înțelege nimic de vîjiala havuzului din lac. CARAGIALE, O. I 279. – Variantă: vîjiálă s. f.
vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli
vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli
VÂJÂIÁLĂ s. v. șuierare.
vîjîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a vîjîi, sunet vîjîit, vîjîitură.
VÎJÎIA s. șuier, șuierare, șuierat, șuierătură, vîjîire, vîjîit, vijîitură, vuiet. (~ vîntului.)
a fi plecat la vâjâială expr. (intl.) 1. a ieși la plimbare. 2. a umbla după femei, a ieși la agățat. 3. a chefui, a petrece. 4. a ieși la furat.
în vâjâială expr. 1. în goană, în grabă. 2. la beție, la petrecere. 3. la plimbare; în călătorie de plăcere.
vâjâială, vâjâieli s. f. v. vâj.

vâjâială dex

Intrare: vâjâială
vâjâială substantiv feminin
vâjială substantiv feminin