Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

85 defini╚Ťii pentru v

cinci [At: COD. VOR. 15/70 / E: lat cinque] 1 nc Num─âr situat ├«ntre patru ╚Öi ╚Öase ╚Öi care se indic─â prin cifra 5 (sau V). 2 nc (Cva; reg; ├«e) A face num─ârul ~ A fura. 3 nc (Pop; ├«s) ~-ghiar─â M├ón─â. 4 nc (Cva; ├«c) ~-degete Plant─â erbacee t├ór├ótoare, din familia rozaceelor, cu tulpin─â simpl─â, cu frunze formate din cinci foliole ╚Öi cu flori solitare, galbene, care cre╚Öte prin locuri umede la marginea p─âdurilor, livezilor (Potentilla reptans) Si: (reg) argintie, b─âerile-inimei, buruian─â-de-cinci-degete, fr─âg─ârea galben─â, frunz─â-de-cinci-degete, iarb─â-cu-cinci-foi, iarba-degetelor, ochiul boului, scrintitoare. 5 nc (Cva; ├«ae) Plant─â erbacee din familia rozacee (Potentilla alba) Si: (reg) g─âinu╚Öe, g─âinu╚Ťe, palma-voinicului, scrintitoare. 6 nc (Cva; bot; reg; ├«ae) Sclipe╚Ťi (Potentilla erecta). 7 nc (Cva; bot; reg; ├«ae) Buruian─â-de-cinci-degete (Potentilla recta). 8 nc (Cva; bot; reg; ├«c)~-clopo╚Ťei (sau clopo╚Ťele, coade, cote) C─âld─âru╚Ö─â (Aquilegia vulgaris). 9 nc (Cva; bot; reg; ├«c) ~clopo╚Ťele (sau foi) Ciubo╚Ťica-cucului (Primula veris). 10 nc (Cva; bot; reg; ├«c) ~-foi (sau ~foi-mari) S─âni╚Öoar─â (Sanicula europaea). 11 sm (Fam; ├«e) A nu avea (nici) un ~ (├«n buzunar) A fi lefter. 12 sm Semn grafic cu care se noteaz─â acest num─âr.
CINCI num. card. Num─âr situat ├«n num─âr─âtoare ├«ntre patru ╚Öi ╚Öase ╚Öi care se indic─â prin cifra 5 (sau V). ÔŚŐ (Adjectival) Are cinci ani. ÔŚŐ Compus: cinci-degete s. m. = plant─â erbacee t├ór├ótoare, cu frunzele formate din cinci foliole ╚Öi cu flori galbene (Potentilla reptans). ÔŚŐ (Substantivat) Au plecat trei ╚Öi s-au ├«ntors cinci. ÔŚŐ (├Än locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ÔŚŐ (Intr─â ├«n componen╚Ťa num. adverbial) De cinci ori. ÔŚŐ (Precedat de ÔÇ×c├óteÔÇŁ, intr─â ├«n componen╚Ťa num. distributiv) Aduce c├óte cinci mere. ÔÖŽ (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaz─â acest num─âr. ÔÇô Lat. cinque (= quinque).
V, v, s. m. 1. A dou─âzeci ╚Öi ╚Öaptea liter─â a alfabetului limbii rom├óne. 2. Sunet notat prin aceast─â liter─â (consoan─â fricativ─â labiodental─â sonor─â). [Pr.: ve, v├« ÔÇô Pl. ╚Öi (1, n.) v-uri]
VAN├üDIU s. n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare alb─â-cenu╚Öie, care se g─âse╚Öte ├«n natur─â sub form─â de compu╚Öi ╚Öi care este folosit ├«n fabricarea o╚Ťelurilor speciale. ÔÇô Din fr. vanadium.
VEST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; p. ext. loc pe orizont, regiune unde apune Soarele; apus. ÔÖŽ Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat a╚Öezat spre apus (├«n special nume dat statelor din Apusul Europei ╚Öi din America de Nord); Apus, Occident. ÔŚŐ (Adjectival) Statele vest-europene. ÔÇô Din germ. West.
VOLT, vol╚Ťi, s. m. (Fiz.) Unitate de m─âsur─â a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare ╚Öi a diferen╚Ťei de poten╚Ťial, egal─â cu tensiunea de la capetele unui conductor care, str─âb─âtut de un curent de un amper, dezvolt─â o putere de un watt. ÔÇô Din fr. volt.
VOL├ÜM, volume, s. n. I. 1. Spa╚Ťiu pe care ├«l ocup─â un corp. ÔÖŽ Num─âr care exprim─â m─âsura unei m─ârimi tridimensionale. 2. Mas─â de ap─â debitat─â de o f├ónt├ón─â, de un izvor, un r├óu, un fluviu. 3. Cantitate de bunuri economice; propor╚Ťiile unei activit─â╚Ťi. 4. For╚Ť─â, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. ÔÖŽ Nivel de intensitate sonor─â a semnalelor auditive ├«n transmisiile de electrocomunica╚Ťii. II. 1. Carte (legat─â sau bro╚Öat─â) av├ónd ├«n genere mai mult de zece coli de tipar. 2. Diviziune a unei lucr─âri editate ├«n mai multe volume; tom. [Pl. ╚Öi: (├«nv.) volumuri] ÔÇô Din fr. volume, lat. volumen, -inis.
CINCI num. card. Num─âr situat ├«n num─âr─âtoare ├«ntre patru ╚Öi ╚Öase ╚Öi care se indic─â prin cifra 5 (sau V). ÔŚŐ (Adjectival) Are cinci ani. ÔŚŐ Compus: cinci-degete subst. = plant─â erbacee t├ór├ótoare, cu frunzele formate din cinci foliole ╚Öi cu flori galbene (Potentilla reptans). ÔŚŐ (Substantivat) Au plecat trei ╚Öi s-au ├«ntors cinci. ÔŚŐ (├Än locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ÔŚŐ (Intr─â ├«n componen╚Ťa num. adverbial) De cinci ori. ÔŚŐ (Precedat de ÔÇ×c├óteÔÇŁ, intr─â ├«n componen╚Ťa num. distributiv) Aduce c├óte cinci mere. ÔÖŽ (Substantivat) Semn grafic cu care se noteaz─â acest num─âr. ÔÇô Lat. cinque (= quinque).
V s. m. invar. A douăzeci și șaptea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană fricativă labiodentală sonoră (4)). [Pr.: ve]
VAN├üDIU, s. n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare alb─â-cenu╚Öie, care se g─âse╚Öte ├«n natur─â sub form─â de compu╚Öi ╚Öi care este folosit ├«n fabricarea o╚Ťelurilor speciale. ÔÇô Din fr. vanadium.
VEST s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus estului; p. ext. Loc pe orizont, regiune unde apune soarele; apus. ÔÖŽ Nume generic dat unui loc, unei regiuni, unui stat a╚Öezat spre apus (├«n special nume dat statelor din apusul Europei ╚Öi din America de Nord); apus, occident. ÔŚŐ (Adjectival) Statele vest-europene ÔÇô Din germ. West.
VOLT, vol╚Ťi, s. m. (Fiz.) Unitate de m─âsur─â a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare ╚Öi a diferen╚Ťei de poten╚Ťial, egal─â cu tensiunea de la capetele unui conductor care, str─âb─âtut de un curent de un amper, dezvolt─â o putere de un watt. ÔÇô Din fr. volt.
VOL├ÜM, volume, s. n. I. 1. Spa╚Ťiu pe care ├«l ocup─â un corp. ÔÖŽ Num─âr care exprim─â m─âsura unei m─ârimi tridimensionale. 2. Mas─â de ap─â debitat─â de o f├ónt├ón─â, de un izvor, un r├óu, un fluviu. 3. Cantitate de bunuri economice; propor╚Ťiile unei activit─â╚Ťi. 4. For╚Ť─â, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. ÔÖŽ Nivel de intensitate sonor─â al semnalelor auditive ├«n transmisiile de telecomunica╚Ťii. II. Carte (legat─â sau bro╚Öat─â) av├ónd ├«n genere mai mult de zece coli de tipar; fiecare dintre c─âr╚Ťile care alc─âtuiesc ├«mpreun─â o lucrare unitar─â; tom. [Pl. ╚Öi: (├«nv.) volumuri] ÔÇô Din fr. volume, lat. volumen, -inis.
CINCI num. card. Num─âr egal cu acela al degetelor de la o m├«n─â, av├«nd ├«n num─âr─âtoare locul ├«ntre patru ╚Öi ╚Öase; se indic─â prin cifra 5. Cinci ╚Öi cu cinci fac zece. Ôľş ├Än ziua d├«nt├«i doi v├«n─âtori pieir─â. A doua zi ╚Öi a treia zi mai c─âzur─â cinci. NEGRUZZI, S. I 173. ÔŚŐ (Adjectival) Mi-am adus aminte c─â am un b─âie╚Ťa╚Ö de cinci ani. CAMIL PETRESCU, U. N. 176. Vorba ceea: s├«nt cinci degete la o m├«n─â ╚Öi nu sam─ân─â toate unul cu altul. CREANG─é, P. 19. ÔŚŐ (Substantivat) Trei m─â ╚Ťin, trei m─â poart─â, cinci m─â duc de m─â adap─â (Condeiul). SBIERA, P. 322. (Eliptic, sub├«n╚Ťeleg├«ndu-se ora, ziua, banii, cartea de joc marcat─â cu acest num─âr etc.) E cinci f─âr─â un sfert. Cinci f─âr─â paisprezece. C. PETRESCU, C. V. 169. ÔŚŐ (Cu valoare de num. ord.) Etajul cinci. Ôľş La ora cinci diminea╚Ťa... peisajul fantastic al Ro╚Öiei-Montana ├«ncepe s─â se anime. BOGZA, ╚Ü. 49.
V s. m. invar. A dou─âzeci ╚Öi cincea liter─â a alfabetului, numit─â ┬źve┬╗, ╚Öi sunetul corespunz─âtor; este o consoan─â fricativ─â labio-dental─â sonor─â.
VAN├üDIU s. n. Metal dur de culoare cenu╚Öie, care se g─âse╚Öte ├«n natur─â sub form─â de compu╚Öi ╚Öi care este folosit la fabricarea o╚Ťelurilor.
VEST s. n. (├Än opozi╚Ťie cu est) Unul dintre cele patru puncte cardinale, partea unde apune soarele; apus.
VOLT, vol╚Ťi, s. m. (Fiz.) Unitate de m─âsur─â a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare ╚Öi a diferen╚Ťei de poten╚Ťial. Volt pe metru = unitate de m─âsur─â a imensit─â╚Ťii c├«mpului electric.
VOL├ÜM, volume, s. n. I. 1. Spa╚Ťiu pe care-l ocup─â un corp. Volumul unei piramide se afl─â ├«nmul╚Ťind aria bazei cu ├«n─âl╚Ťimea ╚Öi ├«mp─âr╚Ťind rezultatul la trei. GEOMETRIA S. 65. Balonul umflat este ├«n ├«ntregime umplut cu gaz, astfel ├«nc├«t la o schimbare de pozi╚Ťie volumul gazului r─âm├«ne constant. CARAFOLI-OROVEANU, M. F. I 81. ÔÖŽ Extensiune ├«n spa╚Ťiu, m─ârime a unui corp din punct de vedere al celor trei dimensiuni. [Pisicu╚Ťa] nici m─âcar nu se ├«ndoi c├«nd eu ├«mi a╚Öezai pe spatele ei volumul respectabil al persoanei mele cu ├«ntreg tarhatul meu de drum. HOGA╚ś, M. N. 10. 2. Mas─â de ap─â debitat─â de o f├«nt├«n─â, de un izvor, de un r├«u, un fluviu. 3. Totalul bunurilor realizate sau realizabile de c─âtre ├«ntreprindere ├«ntr-un interval dat. 4. For╚Ť─â, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. ÔÖŽ Nivel de intensitate sonor─â al semnalelor auditive ├«n transmisiile de radio.Carte (legat─â sau bro╚Öat─â); tom. ├Än afar─â de nenum─ârate volume de nuvele ╚Öi piese de teatru, Leonov a publicat ╚Öi c├«teva mari romane. STANCU, U.R.S.S. 15. ├Än c├«╚Ťiva ani [Anghel] a risipit ├«n dreapta ╚Öi-n st├«nga, ├«n volume ╚Öi reviste, impresii, povestiri, teatru, poezii. SADOVEANU, E. 172. ├Än volumul ros de molii Cau╚Ťi noaptea adev─âr. EMINESCU, O. I 108. ÔÇô Pl. ╚Öi: (├«nvechit) volumuri (ALECSANDRI, S. 148).
V s. m. invar. A dou─âzeci ╚Öi cincea[1] liter─â a alfabetului, numit─â ÔÇ×veÔÇŁ, ╚Öi sunetul corespunz─âtor.[1]
cinci num.; 5, V
cinci súte [cinci pron. în tempo rapid cin] num.; 500, D
v1 (literă) [cit. ve / vî] s. m. / s. n., pl. v / v-uri
v2 (sunet) [cit. vî] s. m., pl. v
van├ídiu [diu pron. d─şu] s. n., art. van├ídiul; simb. V
vest s. n.; abr. V
*Vest (zon─â geografic─â) s. propriu n.
volt s. m., pl. vol╚Ťi; simb. V
vol├║m s. n., pl. vol├║me; (tom) abr. vol., (geom.) simb. V
cinci num.
V, v s. m. invar. [cit. ve]
vanádiu s. n. [-diu pron. -diu], art. vanádiul; simb. V
vest s. n., simb. V
volt s. m., pl. vol╚Ťi; simb. V
vol├║m s. n., pl. vol├║me; abr. vol. (tom)/ V (geom.)
VEST s. 1. apus, asfin╚Ťit, (├«nv. ╚Öi pop.) sfin╚Ťit, (pop.) sc─âp─âtat, soare-apune, (├«nv. ╚Öi reg.) scap─ât, (reg.) sc─âp─âti╚Ö. (Se ├«ndreapt─â c─âtre ~; punctul cardinal numit ~.) 2. v. occident.
VOL├ÜM s. I. 1. capacitate, m─ârime. (~ al unui pahar.) 2. v. capacitate. 3. v. gabarit. 4. v. dimensiune. 5. amploare, for╚Ť─â, intensitate. (Are o voce de un ~ impresionant.) 6. cantitate. (Necesit─â un mare ~ de munc─â.) II. 1. tom. (Carte ├«n mai multe ~.) 2. v. carte.
Vest Ôëá est, r─âs─ârit
VAN├üDIU s.n. Metal dur, care nu se g─âse╚Öte liber ├«n natur─â ╚Öi care se folose╚Öte la preg─âtirea o╚Ťelurilor foarte tari. [Pron. -diu. / < fr. vanadium].
VEST s.n. Apus. [< germ. West].
VOLT s.m. Unitate de m─âsur─â a for╚Ťei electromotoare, a tensiunii electrice ╚Öi a diferen╚Ťei de poten╚Ťial, corespunz├ónd tensiunii electrice care, aplicat─â unui conductor cu rezisten╚Ť─â de un ohm, produce un curent de un amper. [< fr. volt, cf. Volta ÔÇô fizician italian].
VOL├ÜM s.n. I. (Ant.) Manuscris antic al c─ârui cap─ât era legat de un be╚Ťi╚Öor ├«n jurul c─âruia se ├«nf─â╚Öura. ÔÖŽ (Ast─âzi) Carte bro╚Öat─â sau legat─â; tom. II. 1. Spa╚Ťiul ocupat de un corp. ÔÖŽ M─ârimea spa╚Ťiului unui corp, aflat─â cu ajutorul unei formule. 2. Debitul (de ap─â al) unei f├ónt├óni, al unui izvor, al unui fluviu etc. ÔÖŽ Cantitate de bunuri economice. 3. For╚Ť─â, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument. ÔÖŽ Nivelul de intensitate sonor─â al semnalelor audio. [Pl. -me, -muri. / < fr., it. volume, cf. lat. volumen ÔÇô rulou, carte].
VAN├üDIU s. n. metal dur, casant, cenu╚Öiu, folosit la elaborarea unor o╚Ťeluri speciale. (< fr. vanadium)
VEST s. n. punct cardinal opus estului; apus; occident. (< germ. West)
VOLT s. m. unitate de m─âsur─â a tensiunii electrice, egal─â cu tensiunea aplicat─â la capetele unui conductor care, str─âb─âtut de un curent de un amper, dezvolt─â o putere de un watt. (< fr. volt)
VOL├ÜM s. n. I. 1. carte bro╚Öat─â sau legat─â. 2. diviziune a unei lucr─âri editate ├«n mai multe volume (I, 1); tom. II. 1. spa╚Ťiu ocupat de un corp. ÔŚŐ figur─â geometric─â cu trei dimensiuni. ÔŚŐ m─ârimea spa╚Ťiului unui corp, cu ajutorul unei formule. 2. cantitate global─â. ÔŚŐ debit (de ap─â) al unei f├ónt├óni, al unui izvor, fluviu etc. 3. for╚Ť─â, amploare a sunetelor emise de o voce, produse de un instrument. ÔŚŐ nivelul de intensitate sonor─â al semnalelor audio. (< fr. volume, lat. volumen)
c├şnci num. ÔÇô 1. Num─âr situat ├«ntre patru ╚Öi ╚Öase. ÔÇô 2. (Arg.) Moned─â de cinci centime. ÔÇô 3. (S. m., Arg.) Onanist. ÔÇô Mr., megl. ╚Ťin╚Ť, istr. cinc. Lat. vulg. cinqu─Ľ, ├«n loc de quinqu─Ľ (Pu╚Öcariu 363; Candrea-Dens., 343; REW 6964; DAR); cf. it. cinque, prov. cinc, fr. cinq, sp., port. cinco. Sensul 3 este abreviere de la expresia de argou cinci ori cinci. Der. cincar, s. m. (cal sau bou de cinci ani; carte de joc de cinci puncte), al c─ârui sens secundar reproduce ngr. ¤Ç╬Á╬Ż¤ä╬Ȥü╬╣; cincilea, num.; cincime, s. f. (a cincea parte); cincisprezece, num.; cinzeci, num.; cinzeac─â, s. f. (unitate de m─âsur─â de 50 cl. cu care se v├«nd b─âuturile alcoolice), format─â de la cin(ci)zeci, considerat─â ca pl.; ├«ncinci, vb. (a ├«nmul╚Ťi cu cinci, a cre╚Öte de cinci ori).
vest s. n. ÔÇô Punct cardinal opus estului, apus. Germ. West.
CINCI1 m. 1) Num─âr const├ónd din cinci unit─â╚Ťi. Aduna╚Ťi ~ cu ~. 2) Cifra 5 sau V. 3) Obiect marcat cu cifra dat─â. /<lat. cinque
CINCI2 num. card. 1) Patru plus unu. ~ case. 2) (cu valoare de num. ord.) Al cincilea; a cincea. /<lat. cinque
VAN├üDIU n. Metal alb de culoare alb─â-argintie, folosit la fabricarea o╚Ťelurilor de calitate superioar─â. /<fr. vanadium
VEST n. la sing. (├«n opozi╚Ťie cu est) 1) Parte a orizontului unde apune Soarele; apus; asfin╚Ťit. 2) Punct cardinal care corespunde acestei p─âr╚Ťi a orizontului; apus; asfin╚Ťit; occident. 3) Spa╚Ťiu geografic situat ├«n aceast─â parte a orizontului; asfin╚Ťit; apus; occident. /< ger. West[en]
V├ôLT ~╚Ťi m. fiz. Unitate de m─âsur─â a tensiunii electrice, a for╚Ťei electromotoare, egal─â cu tensiunea de la capetele unui conductor cu un curent de un amper, care dezvolt─â o putere de un watt. /<fr. volt
VOL├ÜM1 ~e n. 1) Spa╚Ťiu tridimensional pe care ├«l ocup─â un corp; m─ârimea unui corp. ~ul unui cub. 2) Cantitate global─â. ~ul produc╚Ťiei. ~ul investi╚Ťiilor. 3) Debit al unei ape curg─âtoare sau al unei f├ónt├óni. 4) muz. Intensitate a sunetelor vocale sau instrumentale. /<fr. volume, lat. volumen, it. volume
VOL├ÜM2 ~e n. 1) Carte legat─â sau bro╚Öat─â. 2) Fiecare dintre asemenea c─âr╚Ťi ce alc─âtuiesc o lucrare. ~ul doi al operei lui Eminescu. /<fr. volume, lat. volumen, it. volume
cinci num. 1. număr nepereche între 4 și 6; 2. Bot. cinci coade, căldărușă: cinci-degete, pl. plantă târîtoare ale cărei frunze au de regulă cinci foliole (Potentilla reptens); cinci-foi, scrintitoare. [Lat. QUINQUE].
V m. a 22-a liter─â a alfabetului.
Vest n. apus, occident (ca punct cardinal).
volum n. 1. carte legat─â sau bro╚Öat─â; 2. ├«ntinderea sau grosimea unui obiect; 3. spa╚Ťiu ocupat de un corp, abstrac╚Ťiune f─âc├ónd de massa sa.
cinc─ş num. (lat. quinque, pop. cinque, vgr. p├ęnte, eolic p├ęmpe, got. fimf, germ. f├╝nf, vsl. pent─ş; it. cinque, pv. cinc, fr. cinq, sp. pg. cinco). Num─âr egal cu suma degetelor de la o m├«n─â, patru plus unu. Al cincilea: anu 5 (al ere─ş), regimentu 5, pagina 5. Cinc─ş-coade, c─âld─âru╚Ö─â, o plant─â; cinc─ş-degete, o plant─â rozacee t├«r├«toare ([potentilla reptans]. V. scr├«ntitoare); cinc─ş-fo─ş, o plant─â umbelifer─â care cre╚Öte pin p─âdurile umbroase ╚Öi umede ╚Öi care are propriet─â╚Ť─ş astringente ([sanicula europaea]. V. s─ânic─şoar─â).
v m. A do┼ş─â-zec─ş ╚Öi do┼şa liter─â a alfabetulu─ş latin ╚Öi care se pronun╚Ť─â ca un F sonor, caÔÇÖn st├«rv fa╚Ť─â de st├«rf. Romani─ş ├«l pronun╚Ťa┼ş ca U lung ╚Öi U scurt: vallis, vinum, vulgus = ┼şallis, ┼şinum, ┼şulgus. ├Än evu medi┼ş, din V sÔÇÖa n─âscut U, precum din I sÔÇÖa n─âscut J.
*van├ídi┼ş n. Chim. Un metal alb, cu o greutate atomic─â de 51,2 care se afl─â ├«n mic─ş cantit─â╚Ť─ş ├«ntrÔÇÖun mare num─âr de minerale, ├«n argile, bazaltur─ş ╚Ö. a. E ├«nrudit cu cositoru.
*vol├║m n., pl. e (fr. volume, d. lat. vol├║men, v─âl─âtuc, din *volv├║men, derivat d. v├│lvere, a rostogoli. Cp. cu specimen). La ce─ş vech─ş, v─âl─âtuc care ├«nlocu─şa c─âr╚Ťile noastre de az─ş, carte, trup de carte, tom: O carte ├«n do┼ş─â volume. Spa╚Ťiu ocupat de un corp: a m─âsura volumu unu─ş bloc de peatr─â, Amazonu (pin volumu ape─ş lu─ş) e cel ma─ş mare fluvi┼ş. Muz. For╚Ť─â, intensitate (de sunet, de voce).
VEST s. 1. apus, asfin╚Ťit, (├«nv. ╚Öi pop.) sfin╚Ťit, (pop.) sc─âp─âtat, soare-apune, (├«nv. ╚Öi reg.) scap─ât, (reg.) sc─âp─âti╚Ö. (Se ├«ndreapt─â c─âtre ~; punctul cardinal numit ~.) 2. apus, occident. (╚Ü─ârile din ~.)
VOLUM s. I. 1. capacitate, m─ârime. (~ al unui pahar.) 2. capacitate, cubaj. (~ al unei incinte.) 3. capacitate, gabarit. (Autocamion cu ~ mare.) 4. dimensiune, (fam.) gabarit. (X are un ~ apreciabil.) 5. amploare, for╚Ť─â, intensitate. (Are o voce de un ~ impresionant.) 6. cantitate. (Necesit─â un mare ~ de munc─â.) II. 1. tom. (Carte ├«n mai multe ~.) 2. carte, lucrare, oper─â, scriere, tip─âritur─â, tom, (livr.) op. (Un ~ de poezii.)
Grupul celor cinci, denumire generic─â sub care sunt cunoscu╚Ťi compozitorii reuni╚Ťi ├«n jurul anului 1860, pentru a da un impuls nou muzicii ruse. Nucleul g. l-au constituit Balkirev ╚Öi primul s─âu discipol Cui. Dup─â scurt timp li s-au al─âturat Musorgski, Rimski-Korsakov ╚Öi Borodin. ├Änainte de a impune prin operele lor, de valoare inegal─â, compozitorii din g. s-au afirmat prin programul lor estetic proclamat de criticul de art─â V. Stasov, principalul purt─âtor de cuv├ónt al grup─ârii, pe care el o numea ÔÇ×m─ânunchiul puternicÔÇŁ. ÔÇ×ManifestulÔÇŁ celor cinci poate fi rezumat ├«n c├óteva idei principale: valorificarea folc. rus ╚Öi al popoarelor orientale ca principal─â surs─â de inspira╚Ťie; prioritate a formelor* muzicale libere asupra marilor structuri clasice; c─âutarea unei fuziuni intime dintre cuv├ónt ╚Öi sunet, considerat─â ca expresie a ÔÇ×adev─ârului vie╚ŤiiÔÇŁ (Musorgski: ÔÇ×├Än afar─â de adev─âr, nimic nu este frumos; a╚Ö vrea ca personajele mele s─â vorbeasc─â pe scen─â a╚Öa cum vorbesc oamenii vii, adev─âra╚ŤiÔÇŁ); importan╚Ťa precump─ânitoare acordat─â operei* ╚Öi c├óntecului; reflectarea artistic─â ÔÇô prin opere ╚Öi ÔÇ×drame muzicale populareÔÇŁ (Musorgski) ÔÇô a unor mari momente ale istoriei na╚Ťionale. Dup─â aproximativ un deceniu de activitate comun─â, coeziunea g. se destram─â, f─âr─â ├«ns─â ca membrii s─âi s─â-╚Öi schimbe crezul. Ac╚Ťiunea lor devine mai mai degrab─â personal─â. De fapt, abia de atunci ├«nainte (dup─â 1870) ├«ncep s─â apar─â marile crea╚Ťii ale lui Musorgski, Borodin ╚Öi Rimski-Korsakov, relevante pentru realizarea artistic─â a programului ideologic al g. Meritul istoric al ÔÇ×celor cinciÔÇŁ este de a fi proclamat necesitatea unei ├«ntoarceri a muzicienilor c─âtre izvoarele crea╚Ťiei pop. ╚Öi ale istoriei na╚Ťionale. Prin r─âsunetul ei europ., ac╚Ťiunea g. a dep─â╚Öit zona culturii ruse, deschiz├ónd drumul pentru dezvoltarea ╚Öi afirmarea altor ╚Öcoli muzicale na╚Ťionale.
v., abreviere pentru violină* (și vl.); vox* (pl. lat. voces); vide*.
AUSTRALIA DE VEST (WESTERN AUSTRALIA), stat în V Australiei; 2,53 mil. km2; 1,54 mil. loc. (1988). Centrul ad-tiv: Perth. Expl. de cărbune, min. de fier, uraniu și auroargintifere. Cereale; ovine, bovine.
BENGALUL DE VEST (WEST BENGAL), stat în E Indiei; 88,8 mii km2; 54,6 mil. loc. (1981). Centrul ad-tiv: Calcutta. Expl. de cărbune și min. de fier. Orez, iută și trestie de zahăr. Creșterea animalelor.
C├ÄMPIA DE VEST, c├«mpie fluvio-lacustr─â, situat─â ├«n V Rom├óniei, care p─âtrunde ├«n zona montan─â prin ÔÇ×golfuriÔÇŁ (Zarand, Beiu╚Ö, Vad-Borod). Are l─â╚Ťimi cuprinse ├«ntre 40 km la N ╚Öi 120 km la S. Alt. medie: 90 m ├«n zonele mai joase (C. Some╚Öului, C. Cri╚Öurilor) ╚Öi c. 110-170 m ├«n por╚Ťiunile mai ├«nalte (C. Carei, C. Aradului, C. Ving─âi). Zon─â cerealier─â ╚Öi viticol─â (╚śiria, Mini╚Ö, P├«ncota).
C├ÄMPIA SIBERIEI DE VEST, mare c├«mpie de acumulare ├«n Asia Occidental─â (Federa╚Ťia Rus─â), ├«ntre M. Kara la N, M-╚Ťii Altai ╚Öi Pod. Kazahstan la S, M-╚Ťii Ural la V ╚Öi Pod. Siberiei Centrale la E. Supr.: c. 3 mil. km2. Alt.: 50-300 m. Climat continental excesiv. Str─âb─âtut─â. de c. 2.000 de r├«uri (Obi, Irt├«╚Ö, Enisei) ╚Öi cu numeroase lacuri, unele s─ârate ╚Öi mla╚Ötini. Vegeta╚Ťie de tundr─â, silvotundr─â, taiga ╚Öi step─â; z─âc─âminte de petrol ╚Öi cele mai mari rezerve de gaze naturale ale lumii. Mare zon─â ind. (Novosibirsk, Omsk, Celeabinsk, Barnaul, Tomsk), iar la S o important─â reg. agricol─â cerealier─â ╚Öi de plante tehnice.
DAUGAVA (DVINA DE VEST), fl. în Bielorusia și Estonia; 1.020 km. Izv. din Pod. Valdai, trece prin Riga și se varsă printr-o deltă în M. Baltică (G. Riga). Legat prin canale cu Niprul. Navigabil până la Vitebsk.
DVINA DE VEST v. Daugava.
FAR WEST [fa: uest], denumire tradi╚Ťional─â dat─â ├«n S.U.A., ├«n sec. 19, teritoriilor situate la Vest de Mississippi. Loc de desf─â╚Öurare a filmelor western.
GRUPUL CELOR CINCI (Cercul Balakirev), grupare de crea╚Ťie a compozitorilor ru╚Öi din deceniul 6 al sec. 19, din care au f─âcut parte A.P. Borodin, C.A. Cui, M.P. Musorgski, N.A. Rimski-Korsakov ╚Öi M.A. Balakirev. Ideologul grup─ârii a fost V.V. Stasov. Au militat pentru ├«nnoirea ╚Öi dezvoltarea unui stil na╚Ťional. Concep╚Ťia ╚Öi crea╚Ťia grupului au avut o mare ├«nr├óurire asupra genera╚Ťiilor urm─âtoare din Rusia ╚Öi din alte ╚Ť─âri.
V s. m. invar. 1. A douzeci și șaptea literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu acestă literă (consoană fricativă, labiodentală, sonoră). 2. Simbol chimic pentru vanadiu. 3. (METR.) Simbol pentru volt. 4. Simbol pentru cifra romană cu valoarea 5.
VAN├üDIU (< fr. {i}; {s} Vana-dis, divinitate scandinav─â) s. n. Element chimic (V; nr. at. 23, m. at. 50,94, p. t. 1.750┬░C, p. f. 3.400┬░C, gr. sp. 6); metal dur, casant, de culoare alb─â-cenu╚Öie, care se g─âse╚Öte ├«n natur─â sub form─â de compu╚Öi, ├«ntrebuin╚Ťat ca adaos ├«n o╚Ťeluri speciale ╚Öi, sub form─â de V2O5, drept catalizator ├«n diferite procese chimice. A fost descoperit ├«n 1801 de mineralogul spaniol Andr├ęs Manuel del Rio, care-l va numi eritroniu, ╚Öi redescoperit de Nils Gabriel Sefstr├Âm (1787-1854) ├«n 1830, care i-a dat ╚Öi numele actual.
a face cinci ori cinci douăzeci și cinci expr. (intl.) a fura.
a face numaruÔÇÖ cinci expr. a fura.
a pune bila pe cinci expr. (adol.) a dormi.
cele cinzeci ╚Öi dou─â de volume expr. (glum.) pachet de c─âr╚Ťi de joc.
cu bila pe cinci expr. (intl.) aflat în închisoare.
NOTA CINCI barier─â, chint─â, chita golanului, hotar, ╚Ťinta golanului.
volum, volume s. n. (glum.) sticl─â de b─âutur─â.
V num. card. (Scris cu majusculă) Simbol matematic pentru numărul 5 în sistemul roman de scriere a numerelor.

V dex online | sinonim

V definitie

Intrare: volum
volum 1 pl. -e substantiv neutru
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
volum 2 pl. -uri substantiv neutru
vol abreviere
Intrare: v
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
Intrare: volt
volt substantiv masculin
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
Intrare: cinci
cinci numeral cardinal substantiv neutru (numai) singular
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
Intrare: vanadiu
vanadiu substantiv neutru (numai) singular
  • pronun╚Ťie: -d─şu
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
Intrare: vest, Vest
v substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ve, v├«
vest substantiv neutru (numai) singular