uzurpațiune definitie

10 definiții pentru uzurpațiune

UZURPAȚIÚNE, uzurpațiuni, s. f. (Înv.) Uzurpare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. usurpation, lat. usurpatio, -onis.
UZURPAȚIÚNE, uzurpațiuni, s. f. (Înv.) Uzurpare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. usurpation, lat. usurpatio, -onis.
UZURPAȚIÚNE, uzurpațiuni, s. f. (Învechit) Uzurpare. Vechea capitală aducea aminte sumbrului principe uzurpațiunea lui Despota. HASDEU, I. V. 261.
uzurpațiúne (înv.) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. uzurpațiúnii; pl. uzurpațiúni
uzurpațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. uzurpațiúnii; pl. uzurpațiúni
UZURPAȚIÚNE s. v. uzurpare.
UZURPAȚIÚNE s.f. (Rar) Uzurpare. [Pron. -ți-u-. / < fr. usurpation, lat. usurpatio].
uzurpați(un)e f. 1. acțiunea de a uzurpa; 2. rezultatul acestei acțiuni; 3. lucru uzurpat.
*uzurpațiúne f. (lat. usurpátio, -ónis). Acțiunea de a uzurpa. Situațiune uzurpată. – Și -áție, dar ob. -áre.
uzurpațiune s. v. UZURPARE.

uzurpațiune dex

Intrare: uzurpațiune
uzurpațiune substantiv feminin
  • silabisire: -ți-u-ne