Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru uzbec─â

UZB├ëC, -─é, uzbeci, -ce, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Uzbekistanului sau care este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Uzbekistanului sau uzbecilor (1), privitor la Uzbekistan ori la uzbeci (1). ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba (turcic─â) vorbit─â de uzbeci (1). ÔÇô Din rus. uzbek.
UZB├ëC, -─é, uzbeci, -ce, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Uzbekistanului sau care este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Uzbekistanului sau uzbecilor (1), privitor la Uzbekistan sau la uzbeci (1). ÔÖŽ (Substantivat, f.) Limba (turcic─â) vorbit─â de uzbeci (1). ÔÇô Din rus. uzbek.
UZB├ëC, -─é, uzbeci, -e, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Republicii Socialiste Sovietice Uzbece. ÔÖŽ (Adjectival) Care se refer─â la uzbeci; al uzbecilor. ├Änceputurile literaturii uzbece dateaz─â din primul mileniu dinaintea erei noastre. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 16/1.
uzb├ęc adj. m., s. m., pl. uzb├ęci; adj. f., s. f. uzb├ęc─â, pl. uzb├ęce
uzb├ęc─â (limb─â) s. f., g.-d. art. uzb├ęcei
uzb├ęc s. m., adj. m., pl. uzb├ęci; f. sg. uzb├ęc─â, g.-d. art. uzb├ęcei, pl. uzb├ęce
uzb├ęc─â (limba) s. f., g.-d. art. uzb├ęcei
UZB├ëC, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din Uzbekistan. ÔŚŐ (s. f.) limb─â turcic─â vorbit─â de uzbeci. (< rus. uzbek)
UZB├ëC2 ~c─â (~ci, ~ce) m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Uzbekistanului sau este originar─â din Uzbekistan. /<rus. uzbek
UZB├ëC1 ~c─â (~ci, ~ce) Care apar╚Ťine Uzbekistanului sau popula╚Ťiei lui; din Uzbekistan. /<rus. uzbek
UZBÉCĂ f. mai ales art. Limba uzbecilor. /Din uzbec

Uzbec─â dex online | sinonim

Uzbec─â definitie

Intrare: uzbec─â
uzbec─â admite vocativul substantiv feminin
Intrare: uzbec (adj.)
uzbec 2 adj. adjectiv