15 definiții pentru uvragiu
UVRÁJ, uvraje,
s. n. (
Înv.)
1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere.
2. (Lucrare de) construcție. [
Var.:
uvrágiu s. n.] – Din
fr. ouvrage. UVRÁJ, uvraje,
s. n. 1. (
Înv.) Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere.
2. (Lucrare de) construcție. [
Var.:
uvrágiu s. n.] – Din
fr. ouvrage. UVRÁJ, uvraje,
s. n. (Franțuzism învechit) Operă literară sau științifică; lucrare, scriere. Cetirea necontenită a uvrajelor mi-au cam slăbit puterile razelor vizuale. ALECSANDRI, T. 1002. – Variantă:
uvrágiu, uvragiuri (I. IONESCU, M. 50, GHICA, A. 244, ALECSANDRI, S. 30),
s. n. uvráj (
înv.) (u-vraj)
s. n.,
pl. uvráje
uvráj s. n. (sil. -vraj), pl. uvráje uvráj s. n. (sil. -vraj), pl. uvráje
UVRÁJ s. v. lucrare, operă, scriere, text. UVRÁJ s.n. (Liv.)
1. Parte a unei cetăți sau a unui fort capabilă de luptă independentă în caz de încercuire.
2. Lucrare de construcții. [< fr. ouvrage].
UVRÁJ ~e n. înv. 1) Creație literară sau științifică; scriere; lucrare. 2) Lucrare de construcție. /<fr. ouvrage uvraj n. operă literară (= fr. ouvrage).
*uvráj n., pl. e (fr. ouvrage). Barb. Lucrare (materială orĭ scrisă, adică „operă, carte”): uvraj de consolidare a maluluĭ, uvraj de drept.
uvraj s. v. LUCRARE. OPERĂ. SCRIERE. TEXT. Uvragiu dex online | sinonim
Uvragiu definitie
Intrare: uvraj
uvragiu 1 pl. -i substantiv neutru
uvragiu 2 pl. -uri substantiv neutru