Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 550732:

utrenie (Biz.) (< sl. о трьнь) și otrina (< gr. ὄρθρος [orthos], „răsărit, zori”; fr. matines), una dintre cele șapte laude*, ce se săvârșește în cursul dimineții (la mănăstiri în fiecare zi iar la bisericile de enorie numai în duminici și sărbători), cuprinzând rugăciunile, cântările și citirile prescrise de biserică pentru această slujbă. Există trei tipuri de u.: u. Învierii, u. mare sau cu polieleu și u. de toate zilele, toate începând cu psalmul* de dimineață (gr. ψαλμος ὄρθριος) și se termină cu doxologia*. Această laudă este cunoscută încă de la începuturile creștinismului, fiind semnalată, într-o scrisoare, de către Pliniu cel Tânăr, împăratului Traian. Echiv. lat.: Officium matutinum.

Utrină dex online | sinonim

Utrină definitie