UTOPÍST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Creator sau adept al unei utopii; p. ext. persoană care crede în proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile. 2. Adj. Utopic. – Din fr. utopiste.

UTOPÍST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Creator sau adept al unei utopii; p. ext. persoană care crede în proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile. 2. Adj. Utopic. – Din fr. utopiste.

UTOPÍST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și f. Creator sau adept al unei teorii sociale utopice; p. ext. autor al unei concepții științifice false, fanteziste, utopice. Pentru acești utopiști istoria lumii și un monument viu, mare de opt milioane de suflete, le stau dimpotrivă. RUSSO, S. 70. ◊ (Adjectival) Socialiștii utopiști... aveau o atitudine critică față de realitatea contemporană. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 3/1.

utopíst adj. m., s. m., pl. utopíști; adj. f., s. f. utopístă, pl. utopíste

utopíst s. m., adj. m., pl. utopíști; f. sg. utopístă, pl. utopíste

UTOPÍST adj. v. nerealizabil.

UTOPÍST, -Ă adj. Utopic. // s.m. și f. Autor, adept al unei utopii, al teoriilor sociale utopice; (p. ext.) persoană care crede în utopii, care propagă utopii. [< fr. utopiste].

UTOPÍST, -Ă I. adj. utopic. II. s. m. f. autor, adept al unei teorii sociale utopice. (< fr. utopiste)

UTOPÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Autor sau adept al unei teorii utopice. 2) Persoană care face planuri irealizabile; om lipsit de simțul realității. /< fr. utopiste

UTOPÍST1 ~stă (~ști, ~ste) v. UTOPIC. /<fr. utopiste

utopist m. cel ce creează utopii, cel ce crede în ele.

*utopíst, -ă s. (d. utopie). Care propune utopiĭ. Adj. Scriitor utopist.

UTOPIST adj. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopic, (livr.) himeric. (Un proiect ~.)