Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru utilat

UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. A ├«nzestra un atelier, o fabric─â etc. cu utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii ├«n bune condi╚Ťii a procesului de produc╚Ťie. ÔÇô Din fr. outiller.
UTIL├üT, -─é, utila╚Ťi, -te, adj. ├Änzestrat cu utilajul necesar. ÔÇô V. utila.
UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. A ├«nzestra un atelier, o fabric─â etc. cu utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii ├«n bune condi╚Ťii a procesului de produc╚Ťie. ÔÇô Din fr. outiller.
UTIL├üT, -─é, utila╚Ťi, -te, adj. ├Änzestrat cu utilajul necesar. ÔÇô V. utila.
UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. (Cu privire la laboratoare, ateliere, uzine etc.) A ├«nzestra cu tot utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii procesului de produc╚Ťie. [├Än sat] o ╚Öcoal─â cu c├«teva s─âli mari, utilat─â cu bogat material didactic. STANCU, U.R.S.S. 165.
UTIL├üT, -─é, utila╚Ťi, -te, adj. ├Änzestrat cu utilaj.
utilá (a ~) vb., ind. prez. 3 utileáză
util├í vb., ind. prez. 1 sg. util├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. utile├íz─â
UTILÁ vb. a dota, a echipa, a înzestra, a prevedea, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.)
UTILÁ vb. I. tr. A înzestra, a dota cu utilajul necesar. [< fr. outiller].
UTILÁ vb. tr. a înzestra, a dota un atelier, o fabrică cu utilajul necesar. (< fr. outiller)
A UTIL├ü ~├ęz tranz. (laboratoare, ├«ntreprinderi, ateliere etc.) A ├«nzestra cu utilajul necesar. /<fr. outiller
*util├ít, -─â adj. (fr. outill├ę). Care are unelte sa┼ş ma╚Öin─ş: lucr─âtor bine utilat, uzin─â bine utilat─â.
UTILA vb. a dota, a echipa, a înzestra, a prevedea, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.)

Utilat dex online | sinonim

Utilat definitie

Intrare: utila
utila tranzitiv conjugarea a II-a grupa I verb
Intrare: utilat
utilat adjectiv