Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru utila

UT├ŹL, -─é, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än timp util = la timp, la momentul oportun. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Ceea ce serve╚Öte, folose╚Öte la ceva. ÔÇô Din fr. utile, lat. utilis.
UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. A ├«nzestra un atelier, o fabric─â etc. cu utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii ├«n bune condi╚Ťii a procesului de produc╚Ťie. ÔÇô Din fr. outiller.
UT├ŹL, -─é, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än timp util = la timp, la momentul oportun. ÔÖŽ (Substantivat, n.) Ceea ce serve╚Öte, folose╚Öte la ceva. ÔÇô Din fr. utile, lat. utilis.
UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. A ├«nzestra un atelier, o fabric─â etc. cu utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii ├«n bune condi╚Ťii a procesului de produc╚Ťie. ÔÇô Din fr. outiller.
UT├ŹL, -─é, utili, -e, adj. Care serve╚Öte la ceva; folositor, necesar. Era grozav de lene╚Ö... ╚Öi f─âr─â alt─â regul─â de activitate dec├«t fantazia ╚Öi bunul s─âu plac, care ├«ns─â ├«l ├«mpingeau la munc─â util─â foarte rar. GALACTION, O. I 114. Spune-mi la ce pot s─â-╚Ťi fiu util. CARAGIALE, O. VII 29. Femeile chiar, ie╚Öind din starea de lucruri la care sexul lor este condamnat de prejudec─â╚Ťi, vor lua datinile omului ╚Öi vor deveni utile societ─â╚Ťii. BOLINTINEANU, O. 258. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än timp util = la timp, la momentul oportun. ÔŚŐ (Substantivat) A uni utilul cu frumosul.
UTIL├ü, utilez, vb. I. Tranz. (Cu privire la laboratoare, ateliere, uzine etc.) A ├«nzestra cu tot utilajul necesar desf─â╚Öur─ârii procesului de produc╚Ťie. [├Än sat] o ╚Öcoal─â cu c├«teva s─âli mari, utilat─â cu bogat material didactic. STANCU, U.R.S.S. 165.
ut├şl adj. m., pl. ut├şli; f. ut├şl─â, pl. ut├şle
utilá (a ~) vb., ind. prez. 3 utileáză
ut├şl adj. m., pl. ut├şli; f. sg. ut├şl─â, pl. ut├şle
util├í vb., ind. prez. 1 sg. util├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. utile├íz─â
UT├ŹL adj. 1. folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (├«nv.) trebnic. (O munc─â ~.) 2. v. binevenit. 3. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (├«nv.) putincios. (O metod─â ~.) 4. v. judicios.
UTILÁ vb. a dota, a echipa, a înzestra, a prevedea, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.)
Util Ôëá gratuit, inutil, neutil, v─ât─âm─âtor
UT├ŹL, -─é adj. Folositor, trebuincios, necesar. ÔÖŽ ├Än timp util = la timp, la momentul potrivit. ÔÖŽ s.n. Ceea ce folose╚Öte la ceva. [Cf. fr. utile, lat. utilis].
UTILÁ vb. I. tr. A înzestra, a dota cu utilajul necesar. [< fr. outiller].
UT├ŹL, -─é adj. (╚Öi s. n.) folositor, trebuincios, necesar. ÔÖŽ ├«n timp ~ = la momentul potrivit. (< fr. utile, lat. utilis)
UTILÁ vb. tr. a înzestra, a dota un atelier, o fabrică cu utilajul necesar. (< fr. outiller)
UT├ŹL ~─â (~i, ~e) ╚Öi substantival Care satisface o necesitate; cu folos; folositor. Sfat ~. Publica╚Ťie ~─â. /<fr. utile, lat. utilis
A UTIL├ü ~├ęz tranz. (laboratoare, ├«ntreprinderi, ateliere etc.) A ├«nzestra cu utilajul necesar. /<fr. outiller
util a. folositor. ÔĽĹ n. ceea ce este util: a ├«mpreuna utilul cu pl─âcutul.
*├║til, -─â adj. (lat. ├║tilis). Folositor. Adv. A lucra util. ÔÇô Fals ut├şl (fr. utile).
UTIL adj. 1. folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (├«nv.) trebnic. (O munc─â ~.) 2. binevenit, folositor, salutar, (fig.) binecuv├«ntat. (O ploaie ~; o m─âsur─â ~.) 3. eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (├«nv.) putincios. (O metod─â ~.) 4. bun, chibzuit, folositor, g├«ndit, ├«n╚Ťelept, judicios, ra╚Ťional, rezonabil, socotit, (fig.) s─ân─âtos. (Iat─â un sfat ~.)
UTILA vb. a dota, a echipa, a înzestra, a prevedea, (înv.) a provedea. (A ~ o uzină cu cele necesare.)
ÎNCĂRCĂTURĂ UTILĂ parte a aeronavei compusă din echipaj și aparatura din cadrul sistemelor de comandă, dirijare și control.
OMNE TULIT PUNCTUM, QUI MISCUIT UTILE DULCI (lat.) cine ├«mbin─â utilul cu frumosul, ├«ntrune╚Öte sufragiile tuturor ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×Ars poeticaÔÇŁ, 343. Acesta este pentru poet criteriul m─âiestriei artistice.
UTILE DULCI v. OMNE TULIT PUNCTUM, QUI MISCUIT UTILE DULCI

Utila dex online | sinonim

Utila definitie

Intrare: util
util adjectiv
Intrare: utila
utila tranzitiv conjugarea a II-a grupa I verb