4 definiții pentru utăluire
utăluí (-uésc, -ít), vb. – A urî.
Mag. utálni (Tiktin).
Sec. XVI,
înv. utăluí, utăluiésc, vb. IV (înv.) a urî. utăluĭésc v. tr. (ung. utálni). Ps. S. Urăsc.
UTĂLUÍRE s. f. v.
utălui. [DAR]
Utăluire dex online | sinonim
Utăluire definitie
Intrare: utălui
utălui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a