Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru usturoiat

USTUROI├ü, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi ├«ntr-o m├óncare, a condimenta, a iu╚Ťi cu usturoi. ÔÇô Din usturoi.
USTUROI├üT, -─é, usturoia╚Ťi, -te, adj. Cu gust iute de usturoi sau cu miros de usturoi; preparat cu mult usturoi. ÔÇô V. usturoia.
USTUROI├ü, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi ├«ntr-o m├óncare, a condimenta, a iu╚Ťi cu usturoi. ÔÇô Din usturoi.
USTUROI├üT, -─é, usturoia╚Ťi, -te, adj. Cu gust iute de usturoi sau cu miros de usturoi; preparat cu mult usturoi. ÔÇô V. usturoia.
USTUROIÁ, usturoiez, vb. I. Tranz. A pune (mult) usturoi într-o mîncare, a da unei mîncări gust de usturoi.
USTUROI├üT, -─é, usturoia╚Ťi, -te, adj. Cu gust, cu miros de (mult) usturoi; preparat cu usturoi. Taie felii sub╚Ťiri de pastram─â usturoiat─â. C. PETRESCU, ├Ä. II 135. (Cu pronun╚Ťare regional─â) Trandafiri usturoie╚Ťi ╚Öi sl─ânin─â de cea sub╚Ťire, f─âcute de cas─â, t─âiete la un loc, fripte bine ├«n tigaie ╚Öi cu m─âm─âligu╚Ť─â cald─â se duc unse pe g├«t. CREANG─é, A. 103.
usturoi├í (a ~) vb., ind. prez. 3 usturoi├íz─â, 1 pl. usturoi├ęm; conj. prez. 3 s─â usturoi├ęze; ger. usturo├şnd; part. usturoi├ít
usturoi├í vb., ind. prez. 1 sg. usturoi├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. usturoi├íz─â, 1 pl. usturoi├ęm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. usturoi├ęze; ger. usturo├şnd; part. usturoi├ít
A USTUROI├ü ~├ęz tranz. (m├ónc─âruri, alimente) A preg─âti cu (mult) usturoi (pentru a da un gust picant); a drege cu usturoi. /Din usturoi

Usturoiat dex online | sinonim

Usturoiat definitie

Intrare: usturoia
usturoia conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: usturoiat
usturoiat adjectiv