Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ustensil─â

USTENS├ŹL─é, ustensile, s. f. Obiect care se folose╚Öte la executarea unor opera╚Ťii ├«n gospod─ârie, ├«n laborator, ├«n diferite meserii; unealt─â, instrument. ÔÇô Din fr. ustensile.
USTENS├ŹL─é, ustensile, s. f. Obiect care serve╚Öte la efectuarea unor opera╚Ťii curente ├«n gospod─ârie, ├«n laborator, ├«n diferite meserii; unealt─â, instrument. ÔÇô Din fr. ustensile.
USTENS├ŹL─é, ustensile, s. f. (Mai ales la pl.) Obiect care serve╚Öte la efectuarea unei opera╚Ťii curente ├«n gospod─ârii, ├«n laboratoare, ├«n diferite meserii etc. V. unealt─â, scul─â, instrument. Trecu printre butoaie noi ╚Öi alte ustensile de dog─ârie. C─éLINESCU, E. O. II 85. Manichiurista a ├«ntins pe masa de cristal toate ustensilele complicate. C. PETRESCU, C. V. 258. ├Än restul ├«nc─âperii, mobil─â ╚Öi ustensile adecvate. Un aparat telegrafic, fr├«ne, telefon etc. SEBASTIAN, T. 188.
ustens├şl─â s. f., g.-d. art. ustens├şlei; pl. ustens├şle
ustens├şl─â s. f., pl. ustens├şle
USTENS├ŹL─é s. instrument, scul─â, unealt─â, (├«nv. ╚Öi reg.) s─ârsam, (reg.) sculea╚Ť─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Ban.) halat, (├«nv.) cinie, dichis. (~ pentru dulgherie.)
USTENS├ŹL─é s.f. Instrument, unealt─â, scul─â, folosit─â ├«n mod curent. [< fr. ustensile, cf. lat. ustensilia].
USTENS├ŹL─é s. f. unealt─â, scul─â. (< fr. ustensile)
USTENS├ŹL─é ~e f. Obiect de uz curent (cu func╚Ťie de scul─â sau de unealt─â). /<fr. ustensile
ustensile n. pl. unelte.
*ustens├şle, V. utensile.
*utens├şle ╚Öi ustens├şle n. pl. (fr. utensile, apo─ş ustensile, m., d. lat. utensilia, unelte; it. utensili, pl.). Rar. Unelte, scule, instrumente. V. utilaj.
USTENSIL─é s. instrument, scul─â, unealt─â, (├«nv. ╚Öi reg.) s─ârsam, (reg.) sculea╚Ť─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Ban.) halat, (├«nv.) cinie, dichis. (~ pentru dulgherie.)

Ustensil─â dex online | sinonim

Ustensil─â definitie

Intrare: ustensil─â
ustensil─â substantiv feminin