uscător definitie

10 definiții pentru uscător

USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație folosită la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. (Rar) Uscătorie. – Usca + suf. -ător.
USCĂTÓR, -OÁRE, uscători, -oare, adj., s. n., s. f. 1. Adj. Care usucă, care zvântă. 2. S. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale. 3. S. f. Uscătorie. – Usca + suf. -ător.
USCĂTÓR1, uscătoare, s. n. Aparat, mașină sau instalație care servește la uscatul unor obiecte sau al unor produse agricole, industriale etc. ◊ Uscător de abur = aparat montat pe conductele de abur, pentru a extrage apa formată prin condensarea aburului în timpul circulației lui prin conducte. ♦ Mic aparat (folosit mai ales de coafori) pentru uscarea rapidă a părului spălat.
USCĂTÓR2, -OÁRE, uscători, -oare, adj. Care usucă, zvîntă, zbicește.
uscătór2 (aparat) s. n., pl. uscătoáre
uscătór1 adj. m., pl. uscătóri; f. sg. și pl. uscătoáre
uscătór (aparat) s. n., pl. uscătoáre
uscătór adj. m., pl. uscătóri; f. sg. și pl. uscătoáre
USCĂTÓR2 ~oáre n. Aparat, mașină sau instalație pentru uscare. ~ cu foc. /a usca + suf. ~tor
USCĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care usucă; care zvântă. /a usca + suf. ~tor

uscător dex

Intrare: uscător (adj.)
uscător 1 adj. adjectiv
Intrare: uscător (aparat)
uscător 2 s.n. substantiv neutru