Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru urzicu╚Ť─â

URZIC├Ü╚Ü─é, urzicu╚Ťe, s. f. Diminutiv al lui urzic─â. ÔÇô Urzic─â + suf. -u╚Ť─â.
URZIC├Ü╚Ü─é, urzicu╚Ťe, s. f. Diminutiv al lui urzic─â. ÔÇô Urzic─â + suf. -u╚Ť─â.
URZIC├Ü╚Ü─é, urzicu╚Ťe, s. f. Diminutiv al lui urzic─â (1). Frunz─â verde urzicu╚Ť─â, Puicu╚Ť─â, puicu╚Ť─â, Cine ne-a-nt├«lnit pe noi, S─ârut ochii am├«ndoi. ╚śEZ. VIII 30.
urzic├║╚Ť─â s. f., g.-d. art. urzic├║╚Ťei; pl. urzic├║╚Ťe
urzic├║╚Ť─â s. f., g.-d. art. urzic├║╚Ťei; pl. urzic├║╚Ťe
URZIC├Ü╚Ü─é s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbin─â, (fran╚Ťuzism) verven─â.
urzic├║╚Ť─â f., pl. e (dim. d. urzic─â). Un fel de verbin─â (verbena [chamaedryfolia incisa ╚Ö. a.]).
URZICU╚Ü─é s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbin─â, (fran╚Ťuzism) verven─â.
COLEUS Lour., URZICU╚Ü─é, MIREAS─é, fam. Labiatae. Gen originar din, Africa ╚Öi Asia tropical─â, cca 120 specii, vivace, ├«n sere ╚Öi interioare, anuale ├«n cultura de c├«mp, ├«n zonele temperate. Tulpina (cca 15-80 cm ├«n─âl╚Ťime) erect─â sau pendent─â, ├«mpreun─â cu ramifica╚Ťiile ├«n 4 muchii. Frunze opuse, mari, cordiforme, cu margine din╚Ťat─â, ad├«nc-ondulate sau plane, cu un colorit deosebit, ro╚Öu, galben, brun, verde, unicolore, pana╚Öate. Flori mici, nesemnificative, dispuse ├«n spice terminale, erecte sau raceme, albe, albastre, purpurii, mov.
VERBENA L., URZICU╚Ü─é, VERBENA, fam. Verbenaceae. Gen originar din America tropical─â ╚Öi subtropical─â, cca 195 specii, erbacee, anuale sau vivace, semiarbu╚Öti ╚Öi arbu╚Öti, tulpin─â repent-ascendent─â, frunze opuse, penat-fidate, c├«te 3 ├«n buchet. Flori mici, ro╚Öietice, dispuse ├«n spice scurte, pauciflore, lungi, umbeliforme, terminale, caliciul cu 5 din╚Ťi, ├«nso╚Ťit de o bractee liniar─â, subulat─â sau cilindric─â, cu 5 lobi cresta╚Ťi, la v├«rf ├«ndep─ârta╚Ťi, g├«tul limbului prev─âzut cu un inel de peri, 4 stamine ├«n 2 perechi, ovar cu 4 loji, fiecare cu un ovul. Fruct uscat.

Urzicu╚Ť─â dex online | sinonim

Urzicu╚Ť─â definitie

Intrare: urzicu╚Ť─â
urzicu╚Ť─â substantiv feminin