URZICÚȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică. – Urzică + suf. -uță.

URZICÚȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică. – Urzică + suf. -uță.

URZICÚȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică (1). Frunză verde urzicuță, Puicuță, puicuță, Cine ne-a-ntîlnit pe noi, Sărut ochii amîndoi. ȘEZ. VIII 30.

urzicúță s. f., g.-d. art. urzicúței; pl. urzicúțe

urzicúță s. f., g.-d. art. urzicúței; pl. urzicúțe

URZICÚȚĂ s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbină, (franțuzism) vervenă.

urzicúță f., pl. e (dim. d. urzică). Un fel de verbină (verbena [chamaedryfolia incisa ș. a.]).

URZICUȚĂ s. (BOT.) 1. urzicea. 2. (Verbena) verbină, (franțuzism) vervenă.

COLEUS Lour., URZICUȚĂ, MIREASĂ, fam. Labiatae. Gen originar din, Africa și Asia tropicală, cca 120 specii, vivace, în sere și interioare, anuale în cultura de cîmp, în zonele temperate. Tulpina (cca 15-80 cm înălțime) erectă sau pendentă, împreună cu ramificațiile în 4 muchii. Frunze opuse, mari, cordiforme, cu margine dințată, adînc-ondulate sau plane, cu un colorit deosebit, roșu, galben, brun, verde, unicolore, panașate. Flori mici, nesemnificative, dispuse în spice terminale, erecte sau raceme, albe, albastre, purpurii, mov.

VERBENA L., URZICUȚĂ, VERBENA, fam. Verbenaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 195 specii, erbacee, anuale sau vivace, semiarbuști și arbuști, tulpină repent-ascendentă, frunze opuse, penat-fidate, cîte 3 în buchet. Flori mici, roșietice, dispuse în spice scurte, pauciflore, lungi, umbeliforme, terminale, caliciul cu 5 dinți, însoțit de o bractee liniară, subulată sau cilindrică, cu 5 lobi crestați, la vîrf îndepărtați, gîtul limbului prevăzut cu un inel de peri, 4 stamine în 2 perechi, ovar cu 4 loji, fiecare cu un ovul. Fruct uscat.