urticant definitie

10 definiții pentru urticant

URTICÁNT, -Ă, urticanți, -te, adj. Care urzică, pișcă; usturător. – Din fr. urticant.
URTICÁNT, -Ă, urticanți, -te, adj. Care urzică, pișcă; usturător. – Din fr. urticant.
URTICÁNT, -Ă, urticanți, -te, adj. (Rar) Care urzică; usturător. Urzica este acoperită cu peri urticanți.
urticánt adj. m., pl. urticánți; f. urticántă, pl. urticánte
urticánt adj. m., pl. urticánți; f. sg. urticántă, pl. urticánte
URTICÁNT adj. urzicător, usturător. (Plante ~.)
URTICÁNT, -Ă adj. (Rar) Care urzică; urzicător, usturător. [< fr. urticant].
URTICÁNT, -Ă adj. care provoacă usturime; urzicător, usturător. (< fr. urticant)
URTICÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care produce usturime; urzicător; usturător. Plantă ~tă. /<fr. urticant
URTICANT adj. urzicător, usturător. (Plante ~.)

urticant dex

Intrare: urticant
urticant adjectiv