Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru urticant

URTIC├üNT, -─é, urtican╚Ťi, -te, adj. Care urzic─â, pi╚Öc─â; ustur─âtor. ÔÇô Din fr. urticant.
URTIC├üNT, -─é, urtican╚Ťi, -te, adj. Care urzic─â, pi╚Öc─â; ustur─âtor. ÔÇô Din fr. urticant.
URTIC├üNT, -─é, urtican╚Ťi, -te, adj. (Rar) Care urzic─â; ustur─âtor. Urzica este acoperit─â cu peri urtican╚Ťi.
urtic├ínt adj. m., pl. urtic├ín╚Ťi; f. urtic├ínt─â, pl. urtic├ínte
urtic├ínt adj. m., pl. urtic├ín╚Ťi; f. sg. urtic├ínt─â, pl. urtic├ínte
URTICÁNT adj. urzicător, usturător. (Plante ~.)
URTICÁNT, -Ă adj. (Rar) Care urzică; urzicător, usturător. [< fr. urticant].
URTICÁNT, -Ă adj. care provoacă usturime; urzicător, usturător. (< fr. urticant)
URTIC├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) livr. Care produce usturime; urzic─âtor; ustur─âtor. Plant─â ~t─â. /<fr. urticant
URTICANT adj. urzic─âtor, ustur─âtor. (Plante ~.)

Urticant dex online | sinonim

Urticant definitie

Intrare: urticant
urticant adjectiv