URSĂRÍȚĂ, ursărițe, s. f. (Rar) Nevastă de ursar; p. ext. țigancă. – Ursar + suf. -iță.

URSĂRÍȚĂ, ursărițe, s. f. (Rar) Nevastă de ursar; p. ext. țigancă. – Ursar + suf. -iță.

URSĂRÍȚĂ, ursărițe, s. f. Ursăreasă. Mi-au ieșit înainte Toate ursărițele. PĂSCULESCU, L. P. 126.

ursăríță (rar) s. f., g.-d. art. ursăríței; pl. ursăríțe

ursăríță s. f., g.-d. art. ursăríței; pl. ursăríțe

ursăreásă f., pl. ese. Nevastă de ursar. – În est -íță, pl. e.