Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
9 definiții pentru urodel
URODÉL, urodele, s. n. (Zool.) Caudat. – Din fr. urodèles.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
URODÉL, urodele, s. n. (Zool.) Caudat. – Din fr. urodèles.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
urodél s. n., pl. urodéle
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
urodéle s. n. pl.
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
URODÉL s. v. caudat.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
URODÉLE s.n.pl. Caudate. [Sg. urodel. / < fr. urodéles, cf. gr. oura – coadă, delos – vizibil].
URODÉLE s. n. pl. caudate. (< fr. urodéles)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
URODEL s. (ZOOL.) caudat. (Salamandra este un ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
URO-2 „coadă, caudat”. ◊ gr. oura „coadă” > fr. uro-, it. id., engl. id. > rom. uro-. □ ~carp (v. -carp), adj., cu fructe caudate; ~dele (v. -del), s. n. pl., ordin de amfibieni cu corp alungit, prevăzut cu coadă; sin. caudate; ~pod (v. -pod), s. n., apendice abdominal la crustacee; ~pter (v. -pter), adj., (despre pești) cu aripioare la coadă.
urodel definitie
urodel dex
Intrare: urodel
urodel
substantiv neutru