9 definiții pentru urluitoare
URLUITOÁRE, urluitori,
s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [
Pr.: -lu-i-. –
Var.:
uruitoáre s. f.] –
Urlui +
suf. -toare.
URUITOÁRE s. f. v. urluitoare. URLUITOÁRE, urluitori,
s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [
Pr.: -lu-i-. -
Var.:
uruitoáre s. f.] –
Urlui +
suf. -toare.
URUITOÁRE s. f. v. urluitoare. URLUITOÁRE, urluitori,
s. f. Mașină care servește la urluirea boabelor furajere sau a turtelor de semințe oleaginoase. – Variantă:
uruitoáre s. f. URUITOÁRE s. f. v. urluitoare. urluitoáre (-lu-i-)
s. f.,
g.-d. art. urluitórii;
pl. urluitóri
urluitoáre s. f., g.-d. art. urluitórii; pl. urluitóri URLUITOÁRE ~óri f. Mașină pentru producerea urluielii; mașină de urluit. /a urlui + suf. ~toare Urluitoare dex online | sinonim
Urluitoare definitie
Intrare: urluitoare
urluitoare substantiv feminin
uruitoare substantiv feminin