urluială definitie

11 definiții pentru urluială

URLUIÁLĂ, urluieli, s. f. Boabe de cereale măcinate mare și întrebuințate ca hrană pentru animale. [Var.: uruiálă s. f.] – Urlui + suf. -eală.
URUIÁLĂ s. f. v. urluială.
URLUIÁLĂ, urluieli, s. f. Boabe de cereale măcinate mare și întrebuințate ca hrană pentru animale. [Var.: uruiálă s. f.] – Urlui + suf. -eală.
URUIÁLĂ s. f. v. urluială.
URLUIÁLĂ, urluieli, s. f. Porumb (sau orz, ovăz, turte de semințe oleaginoase etc.) măcinat mare sau abia zdrobit, folosit ca hrană mai ales pentru animale. Mirosul de urluială proaspătă se întindea peste tot ca un fum nevăzut. V. ROM. noiembrie 1953, 89. – Variantă: uruiálă s. f.
URUIÁLĂ s. f. v. urluială.
urluiálă s. f., g.-d. art. urluiélii; pl. urluiéli
urluiálă s. f., g.-d. art. urluiélii; pl. urluiéli
URLUIÁLĂ ~éli f. Produs obținut din cereale (mai ales din porumb) măcinate mare și folosit ca hrană pentru animale. [G.-D. urluielii] /a urlui + suf. ~eală
urlueală f. porumb sau orz măcinat mare pentru vite.
urluĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a urlui. Cereale urluite: urluĭală de ovăs (Sadov. VR. 1911, 3, 337). V. pîsat.

urluială dex

Intrare: urluială
uruială substantiv feminin
urluială substantiv feminin