Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

36 defini╚Ťii pentru urgenta

URG├ëNT, -─é, urgen╚Ťi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care necesit─â o rezolvare imediat─â, care nu poate fi am├ónat; grabnic. ÔÖŽ Spec. (Despre telegrame) Care este expediat cu prec─âdere pentru a ajunge mai repede. ÔÇô Din fr. urgent, lat. urgens, -ntis.
URGENT├ü, urgentez, vb. I. Tranz. A face ca o ac╚Ťiune s─â se s─âv├ór╚Öeasc─â mai repede; a accelera, a gr─âbi. ÔÇô Din urgent.
URG├ëN╚Ü─é, urgen╚Ťe, s. f. ├Änsu╚Öirea, caracterul a ceea ce este urgent; situa╚Ťie care necesit─â o rezolvare urgent─â; necesitate de a rezolva imediat o problem─â. ÔŚŐ Loc. adv. De urgen╚Ť─â = imediat, numaidec├ót, repede, f─âr─â ├«nt├órziere. ÔÇô Din fr. urgence.
URG├ëNT, -─é, urgen╚Ťi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care necesit─â o rezolvare imediat─â, care nu admite am├ónare; grabnic. ÔÖŽ Spec. (Despre telegrame) Care este expediat cu prec─âdere pentru a sosi mai repede. ÔÇô Din fr. urgent, lat. urgens, -ntis.
URGENT├ü, urgentez, vb. I. Tranz. A accelera, a gr─âbi mersul unei lucr─âri, al unei ac╚Ťiuni, rezolvarea unei probleme etc. ÔÇô Din urgent.
URG├ëN╚Ü─é, urgen╚Ťe, s. f. ├Änsu╚Öirea, caracterul a ceea ce este urgent; situa╚Ťie care necesit─â o rezolvare urgent─â; necesitate de a rezolva imediat o problem─â. ÔŚŐ Loc. adv. De urgen╚Ť─â = imediat, numaidec├ót, repede, f─âr─â ├«nt├órziere. ÔÇô Din fr. urgence.
URG├ëNT, -─é, urgen╚Ťi, -te, adj. Care necesit─â o rezolvare imediat─â; care nu sufer─â am├«nare; grabnic. ├Ämi spunea c─â treburi foarte urgente ├«l cheam─â la Bucure╚Öti. DUMITRIU, B. F. 39. Mi-a spus c─â se duce acolo s─â vad─â dac─â se execut─â o comand─â urgent─â. DEMETRIUS, C. 39. ÔŚŐ (Adverbial) Numaidec├«t dou─â telegrame... ├«l chemau la Bucure╚Öti urgent. BASSARABESCU, S. N. 14. ÔÖŽ (Despre telegrame) Care este expediat cu prec─âdere (├«n schimbul unei taxe speciale), pentru a sosi mai repede. ├Än c├«t timp ajunge la Foc╚Öani o telegram─â urgent─â oficial─â? POPA, V. 195.
URGENTÁ, urgentez, vb. I. Tranz. (Cu privire la lucrări) A face să fie, să se întîmple, să se săvîrșească mai repede; a accelera, a grăbi. Cînd iarna bate la ușă, trebuie urgentate măsurile în vederea pregătirii întreprinderilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2795.
URG├ëN╚Ü─é s. f. Necesitate de rezolvare imediat─â, repeziciune in solu╚Ťionarea unei probleme. ÔŚŐ Loc. adv. De urgen╚Ť─â = f─âr─â ├«nt├«rziere, imediat, repede. V─â rog s─â binevoi╚Ťi a-mi da drumul d-aici de urgen╚Ť─â. CARAGIALE, O. I 71. Referindu-ne la adresa noastr─â din luna trecut─â... asupra necesit─â╚Ťii de lemne pe care o simte ╚Öcoala, v─â rug─âm ca de urgen╚Ť─â s─â binevoi╚Ťi a ne trimite cantitatea prev─âzut─â. id. ib. II 113.
urg├ęnt adj. m., pl. urg├ęn╚Ťi; f. urg├ęnt─â, pl. urg├ęnte
urgentá (a ~) vb., ind. prez. 3 urgenteáză
urg├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. urg├ęn╚Ťei; (situa╚Ťii) pl. urg├ęn╚Ťe
urg├ęnt adj. m., pl. urg├ęn╚Ťi; f. sg. urg├ęnt─â, pl. urg├ęnte
urgent├í vb., ind. prez. 1 sg. urgent├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. urgente├íz─â
urg├ęn╚Ť─â s. f., g.-d. art. urg├ęn╚Ťei; (situa╚Ťii) pl. urg├ęn╚Ťe
URGÉNT adj., adv. 1. adj. grabnic, neîntârziat, presant, (Transilv.) sorgoș. (Treburi ~ îl cheamă în provincie.) 2. adv. grabnic, imediat, iute, îndată, rapid, repede, (prin Transilv.) pripește. (Vino ~ să vezi.)
URGENTÁ vb. v. accelera.
URGÉNȚĂ s. grabă, zor, (Transilv.) sorgoșeală, (înv.) sârguială. (E mare ~ să...)
URG├ëNT, -─é adj. Care nu sufer─â ├«nt├órziere, grabnic, presant. ÔÖŽ (Despre telegrame) Care se expediaz─â cu prec─âdere, pentru a sosi mai repede. [< fr. urgent, it. urgente, cf. lat. urgens < urgere ÔÇô a gr─âbi].
URGENTÁ vb. I. tr. A grăbi, a accelera mersul unei lucrări. [< urgent].
URG├ëN╚Ü─é s.f. Grab─â ├«n a rezolva ceva care nu sufer─â am├ónare; ├«nsu╚Öirea, caracterul a ceea ce este urgent. ÔÖŽ De urgen╚Ť─â = imediat, f─âr─â ├«nt├órziere. [< fr. urgence, it. urgenza].
URG├ëNT, -─é adj. care nu sufer─â ├«nt├órziere, grabnic, presant. ÔŚŐ (despre telegrame) care se expediaz─â cu prec─âdere, pentru a sosi mai repede. (< fr. urgent, lat. urgens)
URGENTÁ vb. tr. a grăbi, a accelera mersul unei lucrări. (< urgent)
URG├ëN╚Ü─é s. f. grab─â ├«n a rezolva ceva care nu sufer─â am├ónare; ├«nsu╚Öirea a ceea ce este urgent. ÔÖŽ de ~ = imediat, f─âr─â ├«nt├órziere; stare de ~ = situa╚Ťie care impune aplicarea de c─âtre stat a unui sistem de m─âsuri cu caracter politic, militar, economic ╚Öi social care s─â-i permit─â intrarea ├«n r─âzboi ├«ntr-un timp foarte scurt. (< fr. urgence)
urg├ęnt (-t─â), adj. ÔÇô Grabnic. It. urgente, fr. urgent. ÔÇô Der. urgen╚Ť─â, s. f., din it. urgenza, fr. urgence; urgenta, vb. (rar, a gr─âbi, a accelera).
URG├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi adverbial Care necesit─â solu╚Ťionare imediat─â; f─âr─â t─âr─âg─ânare; grabnic. Chestiune ~t─â. A pleca ~. ÔŚŐ Telegram─â ~t─â telegram─â care ajunge la destina╚Ťie ├«n cel mai scurt timp. /<fr. urgent, lat. urgens, ~tis
A URGENT├ü ~├ęz tranz. (ac╚Ťiuni, procese) A face s─â aib─â loc sau s─â se produc─â mai repede; a gr─âbi; a accelera; a zori; a pripi; a precipita. /Din urgent
URG├ëN╚Ü─é ~e f. 1) Caracter urgent. ~a deciziei. 2) Necesitate urgent─â; situa╚Ťie urgent─â. M─âsuri de ~. ÔŚŐ De ~ c├ót mai repede; f─âr─â ├«nt├órziere. [G.-D. urgen╚Ťei] /<fr. urgence
urgent a. grabnic, care nu suferă întârziere: afacere urgentă.
urgen╚Ť─â f. caracterul celor urgente.
*urg├ęnt, -─â adj. (lat. ├║rgens, -├ęntis, d. urg├ęre, a gr─âbi). Grabnic: scrisoare urgent─â. Adv. A trimete urgent.
*urgent├ęz v. tr. (d. urgent). Rar. Gr─âbesc.
*urg├ęn╚Ť─â f., pl. e (d. urgent; fr. urgence). Caracteru lucrurilor urgente: urgen╚Ťa afacerilor. De urgen╚Ť─â, ├«n grab─â: a chema de urgen╚Ť─â un medic.
URGENT adj., adv. 1. adj. grabnic, presant, (Transilv.) sorgoș. (Treburi ~ îl cheamă în provincie.) 2. adv. grabnic, imediat, iute, îndată, rapid, repede, (prin Transilv.) pripește. (Vino ~ să vezi.)
URGENTA vb. a accelera, a gr─âbi, a iu╚Ťi, a zori, (ast─âzi rar) a pripi. (A ~ ├«ncheierea unei opera╚Ťii.)
URGENȚĂ s. grabă, zor, (Transilv.) sorgoșeală, (înv.) sîrguială. (E mare ~ să...)

Urgenta dex online | sinonim

Urgenta definitie

Intrare: urgen╚Ť─â
urgen╚Ť─â substantiv feminin
Intrare: urgenta
urgenta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: urgent
urgent adjectiv