Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru urez

UR├ü2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorin╚Ť─â de bine, de obicei cu ocazia unui eveniment deosebit, a felicita; a ├«nchina ├«n s─ân─âtatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care con╚Ťin ur─âri, c├ónd se umbl─â cu colindul, cu sorcova etc. ÔÇô Lat. orare.
UR├ü2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorin╚Ť─â de bine (cu prilejul unei anivers─âri, al unui ├«nceput de ac╚Ťiune etc.); a ├«nchina ├«n s─ân─âtatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care con╚Ťin ur─âri, c├ónd se umbl─â cu colindul. ÔÇô Lat. orare.
UR├ü2, urez ╚Öi (2) ur, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A formula o dorin╚Ť─â de bine la adresa cuiva (cu prilejul unei anivers─âri, al unui ├«nceput de ac╚Ťiune etc.); a felicita. ├Ä╚Ťi mai aminte╚Öti, veche prieten─â, ce mi-ai urat? C. PETRESCU, C. V. 22. Privitorii, cu c─âciulele ├«n m├«n─â, ├«i urau drum bun. CREANG─é, P. 307. ÔŚŐ Fig. Batistele se mi╚Öc─â ├«n aer, ur├«ndu-ne bun─â-venire. BART, S. M. 31. ÔŚŐ (├Änvechit, construit cu acuzativul) Chelarul ╚Öi mo╚Ö Toma gr─âdinarul ├«mi ie╚Öir─â s─â m─â ureze de bun─â-venire. GANE, N. II 174. ┬źS─â tr─âiasc─â domnul ╚śtefan┬╗ Mii de glasuri ├«l ureaz─â. ALECSANDRI, P. I 34. Boierii ├«nchinau ╚Öi urau pe domn. NEGRUZZI, S. I 151. ÔŚŐ Refl. reciproc. Ur├«ndu-╚Öi drum bun ╚Öi petrecere frumoas─â, au plecat fl─âc─âii. CARAGIALE, O. III 97. ÔŚŐ Intranz. Siimenii ╚Öi darabanii h─âulir─â ╚Öi urar─â sub ferestre. SADOVEANU, O. VII 110. Pe deal necheaz─â, Pe vale ureaz─â (Tr├«mbi╚Ťa). GOROVEI, C. 368. 2. Intranz. A recita ┬źplugu╚Öorul┬╗ sau alte colinde de anul nou, umbl├«nd (├«n grup cu al╚Ťii) de la cas─â la cas─â. Ur─â tu, m─âi Chiriece... ╚Öi noi, m─âi Zaharia, s─â pufnim din gur─â ca buhaiul. CREANG─é, A. 43. S─â le poronce╚Öti ca s─â ureze ca ├«n agiunu sf├«ntului Vasile. ALECSANDRI, la CADE. Cinste╚Öte pe... plugarii ce ur─â mai frumos. ╚śEZ. III 180. ÔŚŐ Tranz. (Rar) Las─â-m─â... Ca s─â ur ce mai ╚Ötiu eu... C─âci eu ╚Ötiu o ur─âtur─â. ╚śEZ. XVIII 26. 3. Tranz. A face ora╚Ťii de nunt─â. S─â nu ╚Ötie mai multe ora╚Ťii sau ur─âri ╚Öi s─â nu le ureze la o ocazie ca aceasta a nun╚Ťilor. MARIAN, NU. 222.
urá2 (a ~) vb., ind. prez. 3 ureáză
ur├í vb., ind. prez. 1 sg. ur├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ure├íz─â
UR├ü vb. 1. a da. (I-a ~ ÔÇ×bun─â searaÔÇŁ.) 2. a dori, a pofti, (├«nv.) a prii. (├Ä╚Ťi ~ mult bine.)
URÁ vb. v. binecuvânta, blagoslovi.
UR├ü2 vb. tr. a exprima o dorin╚Ť─â de bine la adresa cuiva; a felicita; a colinda, recit├ónd versuri populare. (< lat. orare)
ur├í (-r├ęz, ├ít), vb. ÔÇô 1. A cuv├«nta, a vorbi ├«n public pentru a emo╚Ťiona, pentru a convinge sau pentru a binecuv├«nta. ÔÇô 2. A face ur─âri de fericire, a binecuv├«nta, a felicita. ÔÇô 3. A c├«nta sau a recita versuri cu ocazia Anului Nou. ÔÇô Mr. or, ura. Lat. ┼Źr─üre (Cipariu, Gram., 44; Densusianu, Rom., XXVIII, 61; ╚śeineanu, Semasiol., 86; Pu╚Öcariu 1830; Densusianu, GS, II, 20; REW 6081), cf. it. orare, prov., cat., sp., port. orar, v. fr. orer, alb. ureum, uron (Philippide, I, 649). ÔÇô Der. ur─âciune, s. f. (urare; felicitare; c├«ntec de s─ârb─âtoare), cf. ora╚Ťie; urat, s. n. (felicitare); ur─âtor, s. m. (persoan─â care umbl─â cu uratul); ur─âtur─â, s. f. (formul─â de felicitare c├«ntat─â); ur─âri, s. f. pl. (panglici multicolore cu care se ├«mpodobe╚Öte c─âciuli╚Ťa tinerilor mor╚Ťi) ├«n Munt.
A UR├ü ur├ęz 1. tranz. 1) (s─ân─âtate, noroc, fericire etc.) A dori cu o deosebit─â afec╚Ťiune (cu prilejul unei anivers─âri, al celebr─ârii c─âs─âtoriei etc.). 2) A felicita prin recitarea plugu╚Öorului (├«n seara de Anul Nou); a h─âi. 2. intranz. A umbla de la cas─â la cas─â, ├«n seara de Anul Nou, cu plugu╚Öorul; a h─âi. /<lat. orare
urà v. a dori noroc: a ura de Anu-nou. [Lat. ORARE, a grăi].
ur, a urá, V. urez.
ur├ęz ╚Öi (rar) ur, a ur├í v. tr. (lat. ├óuguro, -├íre, a ura, a prezice dup─â auguri─ş, de unde sÔÇÖa f─âcut *agurare, *aurare, urare, cam ca ascultare d. auscultare, ─şar g ├«ntre vocale a c─âzut ca ╚Öi ├«n ─şe┼ş, curea, graur, d. ego, corrigia, graculus ╚Öi ca ╚Öi ├«n fr. bonheur, d. bonum augurium. ├Än zadar ├«l deriv─â uni─ş d. orare, a ruga!). Doresc cu─şva noroc: ├«╚Ť─ş urez biruin╚Ť─â! Recit umbl├«nd cu buha─şu pe la case: unu ur─â, patru fur─â, do─ş cotrobo─şesc pin ╚Öur─â!
ura vb. v. BINECUVÎNTA. BLAGOSLOVI.
URA vb. 1. a da. (I-a ~ ÔÇ×bun─â searaÔÇŁ.) 2. a dori, a pofti, (├«nv.) a prii. (├Ä╚Ťi ~ mult bine.)

Urez dex online | sinonim

Urez definitie

Intrare: ura (vb.)
ura 2 vb.; 1 urez conjugarea a II-a grupa I verb
ura 3 vb.; 1 ur conjugarea I grupa I verb
Intrare: urez
urez