uremie definitie

9 definiții pentru uremie

UREMÍE, uremii, s. f. Stare toxică datorată acumulării în sânge a ureei și a altor produse toxice pe care rinichiul bolnav nu le mai poate elimina. – Din fr. urémie.
UREMÍE, uremii, s. f. Creșterea patologică a cantității de uree sau de acid uric din sânge când rinichiul bolnav nu le poate elimina în întregime. – Din fr. urémie.
UREMÍE s. f. Intoxicare a organismului cu uree și cu acid uric acumulate în sînge (care nu pot fi eliminate, din cauza insuficienței funcțiunilor renale).
uremíe s. f., art. uremía, g.-d. art. uremíei; pl. uremíi, art. uremíile
uremíe s. f., art. uremía, g.-d. art. uremíei; pl. uremíi, art. uremíile
UREMÍE s.f. Creștere patologică a cantității de uree sau de acid uric din sânge. [Gen. -iei. / < fr. urémie, cf. gr. ouron – urină, haima – sânge].
UREMÍE s. f. creștere patologică a cantității de uree sau de acid uric din sânge. (< fr. urémie)
UREMÍE ~i f. Stare patologică constând în intoxicația generală a organismului, provocată de creșterea excesivă a cantității de uree din sânge. [G.-D. uremiei] /<fr. urémie
UR-, v. URO-1.~emie (v. -emie), s. f., creștere patologică a cantității de uree sau de acid uric din sînge; ~hidroză (v. -hidroză), s. f., sudoare care conține multă uree; ~odinie (v. -odinie), s. f., micțiune dureroasă.

uremie dex

Intrare: uremie
uremie substantiv feminin