Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru urbalț

urbálț, s.n. – v. orbalț („boală infecțioasă”).
urbálț, -uri, (orbalț), s.n. – (bot.) Orbalț, erisipel (Țiplea 1906); termen consemnat în Vad pentru barba popii (Aruncus vulgaris) (Borza 1968: 25): „Năjită cu urbalț” (Țiplea 1906: 510). – Din magh. orbáncz (Cihac, Dex, DER).

Urbalț dex online | sinonim

Urbalț definitie

Intrare: urbalț
urbalț