Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru unitate

UNIT├üTE, unit─â╚Ťi, s. f. 1. Num─ârul unu. ÔÖŽ M─ârime care serve╚Öte ca m─âsur─â de baz─â pentru toate m─ârimile de acela╚Öi fel. Unitate de m─âsur─â. ÔŚŐ (├Än sintagma) Unitate astronomic─â = unitate folosit─â pentru exprimarea distan╚Ťelor ├«n sistemul solar, egal─â cu distan╚Ťa medie de la Soare la P─âm├ónt. 2. ├Änsu╚Öirea a tot ce constituie un ├«ntreg indivizibil. 3. Coeziune, omogenitate, solidaritate, unire; tot unitar, indivizibil. ÔŚŐ Regula celor trei unit─â╚Ťi (de loc, de timp ╚Öi de ac╚Ťiune) = regul─â caracteristic─â teatrului clasic (antic ╚Öi modern), dup─â care opera dramatic─â trebuie s─â fie dezvoltarea unei ac╚Ťiuni unice, care se desf─â╚Öoar─â ├«n acela╚Öi loc ╚Öi ├«ntr-un interval de 24 de ore. 4. (Ec.; ├«n sintagma) Unitate economic─â = entitate care, conform legii, este obligat─â s─â conduc─â contabilitate proprie. 5. (Mil.) Subdiviziune organizatoric─â permanent─â, administrativ─â, de instruc╚Ťie ╚Öi de educa╚Ťie din for╚Ťele armate. ÔÇô Din fr. unit├ę, lat. unitas, -atis.
UNIT├üTE, unit─â╚Ťi, s. f. 1. Num─ârul unu. ÔÖŽ M─ârime care serve╚Öte ca m─âsur─â de baz─â pentru toate m─ârimile de acela╚Öi fel. Unitate de m─âsur─â. ÔŚŐ (├Än sintagma) Unitate astronomic─â = unitate folosit─â pentru exprimarea distan╚Ťelor ├«n sistemul solar, egal─â cu distan╚Ťa medie de la Soare la P─âm├ónt. 2. ├Änsu╚Öirea a tot ce constituie un ├«ntreg indivizibil. 3. Coeziune, omogenitate, solidaritate, unire; tot unitar, indivizibil. ÔŚŐ Regula celor trei unit─â╚Ťi (de loc, de timp ╚Öi de ac╚Ťiune) = regul─â caracteristic─â teatrului clasic (antic ╚Öi modern), dup─â care opera dramatic─â trebuie s─â fie dezvoltarea unei ac╚Ťiuni unice, care se desf─â╚Öoar─â ├«n acela╚Öi loc ╚Öi ├«ntr-un interval de 24 de ore. 4. Cea mai mic─â forma╚Ťie, organiza╚Ťie economic─â, administrativ─â, militar─â, sanitar─â etc. care alc─âtuie╚Öte un ├«ntreg ╚Öi ac╚Ťioneaz─â dup─â un plan general. ÔÇô Din fr. unit├ę, lat. unitas, -atis.
UNIT├üTE, unit─â╚Ťi, s. f. 1. Num─ârul unu. ÔÖŽ M─ârime care serve╚Öte ca m─âsur─â de baz─â pentru toate m─ârimile de acela╚Öi fel. Unitate de m─âsur─â. Ôľş Aria toat─â se ├«mparte ├«n unit─â╚Ťi de suprafa╚Ť─â. GEOMETRIA P. 202. 2. (├Än opozi╚Ťie cu pluralitate) ├Änsu╚Öirea a tot ce constituie un ├«ntreg indivizibil. Unitatea obiectiv─â a lumii. 3. Coeziune, omogeneitate, solidaritate, unire; (concretizat) tot unitar, indivizibil. Forma ╚Öi con╚Ťinutul, suportul material ╚Öi sensul sau func╚Ťiunea oric─ârui element constitutiv al limbii, alc─âtuiesc o unitate indisolubil─â. IORDAN, L. R. 144. Trebuie s─â-╚Öi p─âstreze vie cel pu╚Ťin unitatea sufleteasc─â. REBREANU, R. I 83. Acum ├«nt├«ia╚Öi dat─â vedem ideea de unitate a se ar─âta. B─éLCESCU, O. II 13. ÔŚŐ Regula celor trei unit─â╚Ťi (de loc, de timp ╚Öi de ac╚Ťiune) = regul─â caracteristic─â teatrului clasic (antic ╚Öi modern) dup─â care opera dramatic─â trebuie s─â fie dezvoltarea unei ac╚Ťiuni unice, care se desf─â╚Öoar─â ├«n acela╚Öi loc ╚Öi ├«ntr-un interval de 24 de ore. 4. Forma╚Ťie, grupare economic─â, administrativ─â, militar─â etc. care ac╚Ťioneaz─â dup─â un plan comun. O unitate de tancuri poposea la marginea drumului. CAMILAR, N. I 23. A ├«nceput prin a spune c─â pleac─â peste dou─â zile la unitate. C. PETRESCU, ├Ä. II 85.
unit├íte s. f., g.-d. art. unitß║»╚Ťii; pl. unitß║»╚Ťi
unit├íte s. f., g.-d. art. unit─â╚Ťii; pl. unit─â╚Ťi
UNIT├üTE s. 1. (MAT.) v. unime. 2. (MAT.) unitate statistic─â = individ. 3. (rar) indivizibilitate. (~ unui tot.) 4. v. omogenitate. 5. coeziune, leg─âtur─â, solidaritate. (~ existent─â ├«ntre noi.) 6. v. fraternitate. 7. v. identitate. 8. firm─â, v. ├«ntreprindere. 9. v. institu╚Ťie.
Unitate Ôëá diversitate
Unitate Ôëá pluritate
UNIT├üTE s.f. 1. Num─ârul unu; fiecare dintre p─âr╚Ťile ├«ntregi care compun un lucru. ÔÖŽ Numerele mai mici dec├ót zece. ÔÖŽ Cantitate care serve╚Öte ca m─âsur─â de baz─â pentru toate obiectele de acela╚Öi fel. 2. ├Änsu╚Öirea a tot ceea ce constituie un ├«ntreg indivizibil. 3. Coeziune; omogenitate; integritate. 4. Forma╚Ťie economic─â, administrativ─â etc. care ac╚Ťioneaz─â dup─â un plan comun. ÔÖŽ Forma╚Ťie militar─â, regiment, divizie etc. [Cf. lat. unitas, fr. unit├ę].
UNIT├üTE s. f. 1. num─ârul unu; fiecare dintre p─âr╚Ťile ├«ntregi care compun un lucru. ÔÖŽ ~ astronomic─â = unitate pentru exprimarea distan╚Ťelor ├«n sistemul solar, distan╚Ťa medie de la Soare la P─âm├ónt. ÔŚŐ numerele mai mari dec├ót zero. ÔŚŐ cantitate ca m─âsur─â de baz─â pentru toate obiectele de acela╚Öi fel. 2. ├«nsu╚Öirea a tot ceea ce constituie un ├«ntreg indivizibil. 3. coeziune; omogenitate, unire; integritate. 4. forma╚Ťie economic─â, administrativ─â etc. care ac╚Ťioneaz─â dup─â un plan comun. 5. forma╚Ťie militar─â, regiment. ÔÖŽ ~ de foc = cantitatea de muni╚Ťie (num─âr de lovituri) pentru o gur─â de foc. 6. ~ furajer─â = unitate de m─âsur─â pentru aprecierea valorii nutritive a furajelor. (< fr. unit├ę, lat. unitas)
UNIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) Num─ârul ╚Öi cifra unu. 2) Fiecare dintre numerele de la unu p├ón─â la nou─â inclusiv; unime. 3) mai ales la pl. Ultima cifr─â a unui compus. 4) M─ârime luat─â ca etalon pentru m─âsurarea m─ârimilor de acela╚Öi fel. ~ de timp. 5) Caracter unitar. ~ dialectic─â. 6) Forma╚Ťie care intr─â ├«n componen╚Ťa unui sistem superior ╚Öi activeaz─â dup─â un plan unic. ~ administrativ─â. ~ militar─â. [G.-D. unit─â╚Ťii] /<fr. unit├ę, lat. unitas, ~atis
unitate f. 1. principiul numerelor; 2. cantitate luat─â arbitrar spre a servi de compara╚Ťiune unor cantit─â╚Ťi de aceea╚Ö specie: gramul e unitatea de greutate; 3. calitatea celui ce este unul: unitatea lui Dumnezeu; 4. acord, armonie ├«n totalitatea p─âr╚Ťilor unei opere; 5. cele trei unit─â╚Ťi (unitatea de ac╚Ťiune, de timp ╚Öi de loc), regule ce prezida la compunerea unei opere dramatice ╚Öi cari sÔÇÖau observat cu rigoare absolut─â ├«n tragedia clasic─â francez─â.
*unit├íte f. (lat. ├║nitas, -├ítis). Unime, principiu or─ş-c─âru─ş num─âr: nu se adun─â dec├«t unit─â╚Ť─ş de acela╚Ö fel. Cantitate luat─â ca m─âsur─â comun─â p. toate cele de acela╚Ö─ş fel: unitate de lungime, de greutate, de capacitate (metru, gram, litru). ├Än tactic─â, deta╚Öament dup─â care se num─âr─â for╚Ťa une─ş armate (batalion, escadron, baterie, ─şar pe ap─â or─ş ├«n aer batisment or─ş avion. Compania ╚Öi regimentu ├«s unit─â╚Ť─ş administrative). Calitatea de a fi unu (├«n opoz. cu pluralitate): unitatea lu─ş Dumneze┼ş. Acord, armonie, unire: unitate de opiniun─ş. Cele tre─ş unit─â╚Ť─ş (ac╚Ťiunea, timpu ╚Öi locu), ├«n literatura clasic─â francez─â, regule dramatice dup─â care o p─şes─â trebu─şe s─â se desf─â╚Öoare ├«ntrÔÇÖo singur─â ac╚Ťiune principal─â, ├«ntrÔÇÖo singur─â zi ╚Öi ├«ntrÔÇÖo singur─â cas─â or─ş cel pu╚Ťin ├«ntrÔÇÖun singur ora╚Ö.
UNITATE s. 1. (MAT.) unime. 2. (rar) indivizibilitate. (~ unui tot.) 3. omogenitate. (~ unei echipe.) 4. coeziune, leg─âtur─â, solidaritate. (~ existent─â ├«ntre noi.) 5. fr─â╚Ťie, ├«nfr─â╚Ťire, solidaritate. (~ muncitorilor din ├«ntreaga lume.) 6. conformitate, identitate. (~ de opinii.) 7. ├«ntreprindere, (ie╚Öit din uz) stabiliment. (O ~ tipografic─â.) 8. institu╚Ťie, (├«nv.) a╚Öez─âm├«nt, stabiliment, tocmeal─â. (~ public─â.)
unit├íte-etal├│n s. f. ├Äntreprindere cu rol de model ÔŚŐ ÔÇ×├Än agricultura de stat au fost stabilite unit─â╚Ťi-etalon at├ót ├«n produc╚Ťia vegetal─â c├ót ╚Öi ├«n cea animal─â, care vor deveni model ├«n ├«ntreaga activitate pentru toate unit─â╚Ťile agricole.ÔÇŁ R.l. 2 IV 74 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×BIG Berceni, care se va deschide peste c├óteva zile, se va num─âra printre unit─â╚Ťile etalon ale Ministerului Comer╚Ťului Interior.ÔÇŁ I.B. 11 II 75 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Ca unitate etalon ne desf─â╚Öur─âm activitatea ├«n acelea╚Öi condi╚Ťii de produc╚Ťie ca oricare alt complex zootehnic din ╚Ťar─â.ÔÇŁ Sc. 21 I 77 p. 1; v. ╚Öi R.l. 28 XII 79 p. 5 (din unitate + etalon)
Bubnoff, unitate Ôł╝, (engl.= Bubnoff, ~ unity) unitate standard pentru aprecierea ratei de acumulare a sedimentelor, egal─â cu 1mm/1 000 ani (sau 1 micron/an sau 1m/1ma). Termenul a fost propus de Fischer (1969).
unitate litostratigrafic─â, (engl.= litostratigraphic unit) strat sau grup de strate alc─âtuite dintr-un tip litologic sau dintr-o asocia╚Ťie de tipuri litologice, ce reflect─â relativa constan╚Ť─â a condi╚Ťiilor de sedimentare. U.l. au at├ót o dezvoltare vertical─â (cronologic─â), c├ót ╚Öi lateral─â (spa╚Ťial─â); Conform recomand─ârilor Comisiei Interna╚Ťionale de Nomenclatur─â Stratigrafic─â; u.l. fundamental─â este Ôćĺ forma╚Ťiunea, av├ónd ca u.l. subordonate Ôćĺ membrul (member, engl.) ╚Öi Ôćĺ stratul.
ORGANIZA╚ÜIA UNIT─é╚ÜII AFRICANE (O.U.A.; ├«n engl.: Organization of African Unity ÔÇô O.A.U.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â, cu sediul la Addis Abeba (Ethiopia), creat─â la Conferin╚Ťa din mai 1963 de c─âtre 32 na╚Ťiuni africane (atunci independente), ├«n scopul promov─ârii unit─â╚Ťii ╚Öi solidarit─â╚Ťii statelor africane, colabor─ârii politice ╚Öi economice a statelor membre, intensificarea ╚Öi coordonarea eforturilor pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea standardului de via╚Ť─â ├«n Africa, al ap─âr─ârii suveranit─â╚Ťii, integrit─â╚Ťii teritoriale ╚Öi independen╚Ťei statelor africane, desfiin╚Ť─ârii oric─âror forme de colonialism pe continentul african, al promov─ârii cooper─ârii interna╚Ťionale conform Cartei O.N.U. Are 53 de state membre (toate statele africane cu excep╚Ťia Marocului, care a p─âr─âsit organiza╚Ťia ├«n 1984 ├«n semn de protest pentru admiterea ca membru al Saharei Occidentale). Principalele organe ale O.U.A. sunt: Conferin╚Ťa ╚śefilor de stat ╚Öi guvern (care se reune╚Öte anual ├«ntr-o ╚Ťar─â membr─â), Consiliul Mini╚Ötrilor de Externe, Comisia de Arbitraj, Comitetul de Coordonare pentru Eliberarea Africii, comitete ╚Öi comisii specializate ╚Öi Secretariatul permanent cu sediul la Addis Abeba. La 11 iul. 2001 O.U.A. s-a dizolvat ╚Öi ├«n iul. 2002 a fost ├«nlocuit─â de Uniunea African─â.
UNIT├üTE s. f. (cf. fr. unit├ę, lat. unitas, -atis): 1. coeziune, omogenitate, unire. Se folose╚Öte cu referire la locu╚Ťiuni, consider├óndu-se o calitate a acestora: u. elementelor componente ├«n cadrul locu╚Ťiunii este direct propor╚Ťional─â cu vechimea acesteia. 2. forma╚Ťie lingvistic─â caracteristic─â diverselor compartimente ale limbii sau unor discipline lingvistice. Se poate vorbi astfel de u. fonetice (forma╚Ťii lingvistice caracteristice foneticii ╚Öi echivalente cu sunetele articulate), de u. fonologice (forma╚Ťii lingvistice caracteristice fonologiei ╚Öi echivalente cu fonemele), de u. segmentale (alc─âtuite din segmente fonice: vocale, semivocale, ╚Öi consoane), de u. suprasegmentale (nereprezentate prin segmente fonice, dar ├«nso╚Ťitoare obligatorii ale silabelor, cuvintelor ╚Öi enun╚Ťurilor: accentul ╚Öi intona╚Ťia), de u. lexicale (forma╚Ťii lingvistice caracteristice lexicului ╚Öi echivalente cu cuvintele, expresiile ╚Öi locu╚Ťiunile), de u. gramaticale ÔÇô morfologice ╚Öi sintactice ÔÇô (forma╚Ťii lingvistice caracteristice gramaticii ÔÇô morfologiei ╚Öi sintaxei ÔÇô ╚Öi echivalente cu morfemele, ╚Öi, respectiv, cu p─âr╚Ťile de vorbire ╚Öi de propozi╚Ťie, cu propozi╚Ťiile ╚Öi cu frazele), de u. frazeologice (├«mbin─âri de dou─â sau mai multe cuvinte a c─âror coeziune poate fi mai str├óns─â sau mai lax─â), de u. lexico-gramaticale (forma╚Ťii lingvistice lexicale ╚Öi gramaticale, de natur─â semantic─â ╚Öi morfologic─â, echivalente cu p─âr╚Ťile de vorbire), de u. sintactice omogene (de aceea╚Öi natur─â sintactic─â, de acela╚Öi fel) ╚Öi de u. sintactice eterogene (de natur─â sintactic─â diferit─â, ├«n raport cu alte u.), de u. stilistice (forma╚Ťii lingvistice caracteristice stilisticii ╚Öi echivalente cu figurile de stil ╚Öi cu stilurile) etc.
unitate astronomic─â (UA), unitate de m─âsur─â pentru distan╚Ťele cere╚Öti, egal─â cu distan╚Ťa mijlocie dintre centrul de mas─â al sistemului P─âm├«nt-Lun─â ╚Öi centrul Soarelui, adic─â cu semiaxa mare a orbitei P─âm├«ntului; valoarea sa este 149,6 ┬Ě 106 km. (St─ânil─â George) [Dic╚Ťionar de astronomie ╚Öi astronautic─â, Editura ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 1977]

Unitate dex online | sinonim

Unitate definitie

Intrare: unitate
unitate substantiv feminin