Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

42 defini╚Ťii pentru unit

UN├Ź3, unesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) aduna unul l├óng─â altul pentru a forma un tot; a (se) ├«mpreuna, a (se) al─âtura, a (se) ├«mbina spre a forma un tot. 2. Refl. recipr. A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere, o alian╚Ť─â etc. ├«n vederea unui scop comun. 3. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) lega prin c─âs─âtorie, a (se) c─âs─âtori. ÔÇô Lat. unire (= unescere).
UN├ŹT, -─é, uni╚Ťi, -te, adj. 1. Care formeaz─â ├«mpreun─â un tot. 2. Care se afl─â ├«n raporturi str├ónse cu cineva, care este de acord, g├ónde╚Öte, ac╚Ťioneaz─â, simte la fel cu cineva; solidar cu cineva. 3. Care apar╚Ťine confesiunii catolice de rit oriental; greco-catolic, uniat. ÔÖŽ (Substantivat) Adept al confesiunii greco-catolice. ÔÇô V. uni3.
UN├Ź3, unesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) aduna unul l├óng─â altul pentru a forma un tot; a (se) ├«mpreuna, a (se) al─âtura, a (se) ├«mbina spre a forma un tot. 2. Refl. recipr. A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere, o alian╚Ť─â etc. ├«n vederea unui scop comun. 3. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) lega prin c─âs─âtorie, a (se) c─âs─âtori. ÔÇô Lat. unire (= unescere).
UN├ŹT, -─é, uni╚Ťi, -te, adj. 1. Care formeaz─â ├«mpreun─â un tot. 2. Care se afl─â ├«n raporturi str├ónse cu cineva, care este de acord, g├ónde╚Öte, ac╚Ťioneaz─â, simte la fel cu cineva; solidar cu cineva. 3. Care apar╚Ťinea unei confesiuni cre╚Ötine catolice de rit oriental (ortodox); uniat. ÔÖŽ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni. ÔÇô V. uni3.
UN├Ź2, unesc, vb. IV. Tranz. A crea o unitate sau un ├«ntreg, ├«mbin├«nd, leg├«nd, ├«mpreun├«nd mai multe elemente. Drumul de fier une╚Öte-n zbor Orice popor cu alt popor. ALECSANDRI, T. I 361. Uni subt un singur sceptru provin╚Ťiile rom├«ne. NEGRUZZI, S. I 271. Soarta-mi cu a mul╚Ťimii a╚Ö vrea s─â o unesc. ALEXANDRESCU, M. 6. ÔŚŐ Refl. Fig. Norii cerului se uniser─â cu apa oceanului. BART, E. 275. Un suvenir poetic... care se une╚Öte cu harpele din stele. ALECSANDRI, P. I 121. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi da m├«na, a c─âdea la ├«n╚Ťelegere, a face cauz─â comun─â. Dac─â te-ai fi unit cu c─âpiteniile r─âscoalei... SADOVEANU, O. I 423. Ast─âzi, de-ar fi Dragomir cu noi, El cu Groza ╚Öi cu Costea s-ar uni f─âr─â-ndoial─â. DAVILA, V. V. 64. ├Äntr-un g├«nd s─â ne unim, Pe Harap-Alb s─â-l slujim. CREANG─é, P. 255. ÔÖŽ Refl. A lua parte la..., a se ralia. Acu m─â simt vrednic─â s─â m─â unesc ╚Öi eu la giur─âm├«ntul vostru. ALECSANDRI, T. II 26. ÔÖŽ Fig. A c─âs─âtori. Mo╚Ťoc ╚Öi eu ├«n tain─â am pus de g├«nd ╚Öi-n cale Cu fiica lui, cu Ana, pe Despot s─â-l unim. ALECSANDRI, T. II 85.
UN├ŹT, -─é, uni╚Ťi, -te, adj. 1. ├Ämpreunat, ├«mbinat, reunit. Principatele Unite. Ôľş M├«nele mici ╚Öi unite pe piept. EMINESCU, N. 11. 2. Care este ├«n raporturi trainice cu cineva, care este de acord, g├«nde╚Öte, ac╚Ťioneaz─â, simte la fel cu cineva; solidar (cu cineva). ├Ämi place s─â v─â ╚Ötiu uni╚Ťi ├«mpreun─â, c─âci ave╚Ťi am├«ndoi suflete viteze. ALECSANDRI, T. II 44. 3. (├Än organizarea mai veche a bisericii din ╚Ťara noastr─â; adesea substantivat) (Persoan─â) care apar╚Ťinea confesiunii greco-catolice; greco-catolic. Este-un pop─â d-─âi uni╚Ťi ╚śi cununa d-─âi fugi╚Ťi. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 58.
un├ş2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. un├ęsc, imperf. 3 sg. une├í; conj. prez. 3 s─â un├ęasc─â
*un├şt adj. m., s. m., pl. un├ş╚Ťi; adj. f., s. f. un├şt─â, pl. un├şte
un├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. un├ęsc, imperf. 3 sg. une├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. une├ísc─â
UN├Ź vb. 1. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A ~ elementele ├«ntr-un tot.) 2. v. asambla. 3. v. ├«mbina. 4. a ├«mbina, a ├«ncheia, a prinde. (A ~ capetele b├órnelor.) 5. v. agrega. 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Dou─â elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. v. unif├şca. 8. v. fuziona. 9. v. asocia. 10. v. coaliza. 11. v. c─âs─âtori. 12. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpleti, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ ├«n mod armonios diverse preocup─âri.)
UN├Ź vb. v. conveni, ├«n╚Ťelege, ├«nvoi.
UN├ŹT adj., s. 1. adj. ├«mbinat, ├«mpreunat, ├«ngem─ânat, reunit. (Elementele ~ ale unui tot.) 2. adj. v. aglutinat. 3. adj. v. unificat. 4. adj. (fig.) conjugat. (Eforturi ~.) 5. adj. v. ├«nfr─â╚Ťit. 6. adj., s. (BIS.) greco-catolic, (rar) uniat.
A (se) uni Ôëá a (se) desp─âr╚Ťi, a (se) dezbina, a (se) separa, a se dezuni
A UN├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se uneasc─â. 2) (drumuri, r├óuri etc.) A face s─â aib─â leg─âtur─â. /<lat. unire
A SE UN├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A se ├«mbina form├ónd un tot; a se agrega. 2) A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere; a c─âdea de acord (├«n vederea unui scop comun). 3) A se ├«mpreuna printr-o ├«n╚Ťelegere. /<lat. unire
UN├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A UNI ╚Öi A SE UNI. 2) (despre colectivit─â╚Ťi sau despre membrii acestora) Care se caracterizeaz─â prin unitate de idei, idealuri comune, ac╚Ťiuni unanim acceptate. Familie ~ t─â. 3) ╚Öi substantival Care ╚Ťine de biserica cre╚Ötin─â oriental─â unit─â cu biserica catolic─â; uniat. /v. a (se) uni
Columbia f. 1. ╚Ťar─â ├«ntins─â ├«n America meridional─â, republic─â fundat─â ├«n 1811 de Bolivar ╚Öi ├«mp─âr╚Ťit─â la 1831 ├«n 3 republice: Statele-Unite ale Columbiei, Equatorul ╚Öi Venezuela; 2. (Statele-Unite ale Columbiei), odinioar─â (Noua-Grenada) republic─â ├«n America de S., la S.-E, de marea Antilelor: 6 mil. loc., coprinz├ónd istmul de Panama, str─âb─âtut de lan╚Ťul Anzilor, cu cap. Santa Fe-de-Bogota; 3. district federal ├«n Statele-Unite cu cap. Washington: 480.000 loc.
Principatele-Unite n. pl. numele ce luar─â Muntenia ╚Öi Moldova dup─â Conven╚Ťiunea din Paris (1858), c├ónd cele dou─â ╚Ť─âri fur─â puse sub suzeranitatea Por╚Ťii ╚Öi garan╚Ťia colectiv─â a Puterilor europene. Aceast─â stare de lucruri dur─â p├ón─â ├«n 1862, c├ónd ╚Ť─ârile-surori se ├«ntrunir─â ├«n Principatul Rom├óniei, cu cap. Bucure╚Öti.
Statele-Unite n. pl. mare republic─â federativ─â ├«n America de N., coprinz├ónd 38 de State ╚Öi 10 teritorii cu o popula╚Ťiune de 118 mil. loc. (├«ntre cari 250.000 Indieni sau Piei-Ro╚Öii), cu cap. Washington. Basine huiliere, mine de petrol, aur, argint, fier, aram─â, mercuriu; cerealele ╚Öi bumbacul sunt bog─â╚Ťia ╚Ť─ârii.
un├Č v. a ├«mpreuna. [Lat. UNESCERE].
unit a. ╚Öi m. 1. ├«mpreunat; 2. se zice de Rom├ónii greco-catolici din Transilvania, trecu╚Ťi ├«n 1700 la catolicism, dar conserv├ónd unele particularit─â╚Ťi ale cultului grec (azi ├«n num─âr de peste 1 milion). Ca ╚Öi Catolicii, Uni╚Ťii recunosc pe Papa ╚Öi admit purgatoriul, dar serviciul divin se face ├«n limba rom├ón─â (nu ├«n cea latin─â) ╚Öi formele-i exterioare sunt conforme ritului ortodox.
un├ęsc v. tr. (lat. ├╗nire, it. unire, pv. fr. cat. sp. pg. unir). ├Ämpreun, fac s─â fie unu singur: lacurile a┼ş crescut de ploa─şe p├«n─â c├«nd sÔÇÖa┼ş unit unele cu altele, satu a crescut p├«n─â c├«nd sÔÇÖa unit cu ora╚Öu. Aliez: sÔÇÖa┼ş unit contra lu─ş. C─âs─âtoresc: sÔÇÖa┼ş unit ├«naintea altarulu─ş.
un├şt, -─â adj. ├Ämpreunat, f─âcut una. Aliat. Care recunoa╚Öte autoritatea pape─ş, vorbind de o parte din Rom├óni─ş din Ardeal. Subst. Rom├ón care recunoa╚Öte autoritatea pape─ş. ÔÇô Uni╚Ťi─ş sÔÇÖa┼ş unit cu Roma la 1700 ╚Öi-s ast─âz─ş peste 1.000.000. E─ş admit purgatoriu, dar ├«╚Ö─ş p─âstreaz─â formele exterioare ale cultulu─ş ca ╚Öi la ortodoc╚Ö─ş ╚Öi oficiaz─â tot pe rom├óne╚Öte (nu ╚Öi pe latine╚Öte).
uni vb. v. CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI.
UNI vb. 1. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A ~ elementele ├«ntr-un tot.) 2. a asambla, a fixa, a ├«mbina, a ├«mpreuna, a monta, a reuni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 3. a (se) combina, a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) ├«ngem─âna. (A ~ ├«ntr-un anumit fel piesele.) 4. a ├«mbina, a ├«ncheia, a prinde. (A ~ capetele b├«rnelor.) 5. (TEHN.) a se agrega, a se alipi, a se reuni. (Pulberile se ~ ├«ntr-o combina╚Ťie nou─â.) 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Dou─â elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. a (se) reuni, a (se) unifica. (A ~ provinciile ├«ntr-o singur─â ╚Ťar─â.) 8. a se contopi, a fuziona. (Dou─â partide care se ~.) 9. a se asocia, a se grupa, a se ├«nso╚Ťi, a se ├«ntov─âr─â╚Öi, (├«nv. ╚Öi pop.) a se prinde, (reg.) a se ort─âci, (Mold. ╚Öi Transilv.) a se ├«ns├«mbra, (prin Transilv.) a se so╚Ťi, (├«nv.) a intra. (Vino s─â te ~ cu mine.) 10. a se c─âs─âtori, a se lega, (pop.) a se ├«nso╚Ťi, a se lua. (C├«nd s-au ~?) 11. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpleti, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ ├«n mod armonios diverse preocup─âri.)
UNIT adj., s. 1. adj. ├«mbinat, ├«mpreunat, ├«ngem─ânat, reunit. (Elementele ~ ale unui tot.) 2. adj. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinat, alipit, lipit, reunit, sudat. (Cuvinte ~; microorganisme ~.) 3. adj. reunit, unificat. (Pe teritoriile ~.) 4. adj. (fig.) conjugat. (Eforturi ~.) 5. adj. ├«nfr─â╚Ťit, solidar. (Lupta ~ a popoarelor.) 6. adj., s. (BIS.) greco-catolic, (rar) uniat.
ASOCIA╚ÜIA PENTRU NA╚ÜIUNILE UNITE DIN ROM├éNIA, asocia╚Ťie creat─â ├«n 1955, cu sediul la Bucure╚Öti, av├«nd ca scop popularizarea principiilor ╚Öi ╚Ťelurilor Na╚Ťiunilor Unite; este afiliat─â Federa╚Ťiei Mondiale a Asocia╚Ťiilor pentru Na╚Ťiunile Unite.
CONFERIN╚ÜA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU COMER╚Ü ╚śI DEZVOLTARE (├«n engl.: United Nations Conference on Trade and Development ÔÇô U.N.C.T.A.D.) v. O.N.U..
CONIUNCTIS VIRIBUS v. VIRIBUS UNITIS.
FEDERA╚ÜIA MONDIAL─é A ASOCIA╚ÜIILOR PENTRU NA╚ÜIUNILE UNITE, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â. ├Änfiin╚Ťat─â ├«n 1946, cu sediul la Geneva.
FONDUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU COPII (U.N.I.C.E.F.; ├«n engl.: United Nations ChldrenÔÇÖS Fund). Creat la 11 dec. 1946, cu sediul la New York (S.U.A.), cu scopul de ajuta copiii din ╚Ť─ârile devastate de r─âzboi cu alimente, medicamente ╚Öi ├«mbr─âc─âminte. Prin Rezolu╚Ťia Adun─ârii Generale din 6 oct. 1953 programul O.N.U. de ajutoare a copiilor a c─âp─âtat un caracter permanent. La 2 sept. 1990 a intrat ├«n vigoare conven╚Ťia asupra dreptului copilului, iar la 29 sept. acela╚Öi an U.N.I.C.E.F. a convocat la New York un summit mondial cu participarea a 71 de ╚Öefi de stat sau de guvern, care adopt─â un plan de ac╚Ťiune ├«n sprijinul copiilor. U.N.I.C.E.F. este un organism specializat ├«n sistemul O.N.U., cu statut semiautonom. Pentru activitatea sa a fost distins ├«n 1965 cu Premiul Nobel pentru Pace.
├ÄNALTUL COMISARIAT AL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU REFUGIA╚ÜI. organism creat la Geneva, ├«n 1950, cu scopul de a asigura protec╚Ťia interna╚Ťional─â a refugia╚Ťilor care, prin defini╚Ťie, nu beneficiaz─â de protec╚Ťia ╚Ť─ârii de origine. Premiul Nobel pentru pace (1954 ╚Öi 1981).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTA╚ÜIE ╚śI AGRICULTUR─é (F.A.O.; ├«n engl.: Food and Agricultural Organization ÔÇô F.A.O.), agen╚Ťie interna╚Ťional─â guvernamental─â (din 1946) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creat─â la 16 oct. 1945, av├ónd ca obiectiv lupta contra foametei ╚Öi s─âr─âciei, ameliorarea alimenta╚Ťiei ╚Öi ╚Öi a securit─â╚Ťii alimentare ╚Öi accesul tuturor ╚Ť─ârilor la o alimenta╚Ťie adecvat─â unei vie╚Ťi active ╚Öi s─ân─âtoase. Promoveaz─â dezvoltarea rural─â ╚Öi agricultura durabil─â prin strategia de ├«mbun─ât─â╚Ťire pe termen lung a produc╚Ťiei agricole ╚Öi a securit─â╚Ťii alimenta╚Ťiei, ameliorarea distribu╚Ťiei ╚Öi comer╚Ťului cu produse agricole, permi╚Ť├ónd astfel conservarea ╚Öi gestionarea resurselor naturale, cre╚Öterea nivelului de via╚Ť─â a popula╚Ťiei mondiale ╚Öi a celei rurale ├«n special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 9 nov. 1961).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE INDUSTRIAL─é (O.N.U.D.I.; ├«n engl. United Nations Industrial Development Organization ÔÇô U.N.I.D.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1984) ├«n cadrul O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creat─â la 17 dec. 1966 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1967), ├«n scopul promov─ârii ╚Öi acceler─ârii procesului de industrializare ├«n ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare, facilit─ârii transferului de tehnologie ╚Öi a investi╚Ťiilor ╚Öi al coordon─ârii tuturor activit─â╚Ťilor ├«n acest domeniu desf─â╚Öurate de alte organisme ale Na╚Ťiunilor Unite. P├ón─â ├«n 1984 a func╚Ťionat ca organ permanent, specializat, al Adun─ârii Generale a O.N.U. O.N.U.D.I. are 169 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1 ian. 1967).
ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU ├ÄNV─é╚Ü─éM├éNT, ╚śTIIN╚Ü─é ╚śI CULTUR─é (├«n engl.: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization ÔÇô U.N.E.S.C.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Paris (Fran╚Ťa), creat─â ├«n nov. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Londra (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 nov. 1946), ├«n scopul intensific─ârii colabor─ârii ├«ntre na╚Ťiuni ├«n domeniul educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei, culturii ╚Öi comunic─ârii, ├«n spiritul respectului universal pentru dreptate ╚Öi ├«n domina╚Ťia legii, pentru drepturile omului ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale, indiferent de ras─â, sex, limb─â sau religie. Promoveaz─â cooperarea intelectual─â interna╚Ťional─â, realizeaz─â asisten╚Ťa opera╚Ťional─â ╚Öi stimuleaz─â schimburile interna╚Ťionale ╚Öi cunoa╚Öterea reciproc─â ├«n domeniile educa╚Ťiei, ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. U.N.E.S.C.O. are 188 de state membre (2002), ├«ntre care ╚Öi Rom├ónia (din 12 iul. 1955).
PRINCIPATELE UNITE, denumirea oficială a statului rezultat din unirea Moldovei cu Țara Românească între 1859 și 1862 (când a fost adoptat numele de România).
PROGRAMUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE (P.N.U.D.; ├«n engl: United Nations Development Programme ÔÇô U.N.D.P.), organ subsidiar al Adun─ârii Generale a O.N.U. de asisten╚Ť─â multilateral─â, cu sediul la New York, creat ├«n 1965, ├«n scopul de a sprijini eforturile ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare pentru folosirea eficient─â a resurselor naturale ╚Öi a poten╚Ťialului uman. Resursele P.N.U.D. provin din contribu╚Ťii voluntare ale statelor membre ale O.N.U. ╚Öi ale unor organiza╚Ťii interna╚Ťionale.
PROGRAMUL NA╚ÜIUNILOR UNITE PENTRU MEDIU (P.N.U.M.; ├«n engl. United Nations Environment Programme ÔÇô U.N.E.P.), organ subsidiar al Adun─ârii Generale a O.N.U. de asisten╚Ť─â multilateral─â, cu sediul la Nairobi, creat ├«n 1972, ├«n scopul de a furniza statelor membre ale organiza╚Ťiei sau altor organe ╚Öi institu╚Ťii specializate din sistemul Na╚Ťiunilor Unite asisten╚Ť─â ├«n domeniul protej─ârii mediului. Resursele programului provin din bugetul O.N.U. ╚Öi contribu╚Ťii voluntare ale statelor membre ale organiza╚Ťiei.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ╚śI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
REPUBLICA ARABĂ UNITĂ (R.A.U.), stat fondat în 1958 prin unirea Egiptului cu Siria. În 1961 Sira s-a retras din uniune, Egiptul păstrând denumirea până în 1971. Între 1958 și 1961, la R.A.U. a aderat și Yemen.
VIRIBUS UNITIS (lat.) cu for╚Ťe unite ÔÇô A ac╚Ťiona viribus unitis.
WHEN A TRUE GENIUS APPEARS IN THE WORLD, YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) c├ónd apare un adev─ârat geniu ├«n lume, po╚Ťi s─â-l recuno╚Öti dup─â acest semn: to╚Ťi ignoran╚Ťii se unesc ├«mpotriva lui ÔÇô J. Swift, ÔÇ×Thoughts on various subjectsÔÇŁ.

Unit dex online | sinonim

Unit definitie

Intrare: uni (verb)
uni 1 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: unit
unit adjectiv
Intrare: Statele-Unite
Statele-Unite substantiv neutru plural articulat nume propriu