Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

26 defini╚Ťii pentru unire

UN├Ź3, unesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) aduna unul l├óng─â altul pentru a forma un tot; a (se) ├«mpreuna, a (se) al─âtura, a (se) ├«mbina spre a forma un tot. 2. Refl. recipr. A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere, o alian╚Ť─â etc. ├«n vederea unui scop comun. 3. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) lega prin c─âs─âtorie, a (se) c─âs─âtori. ÔÇô Lat. unire (= unescere).
UN├ŹRE, uniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) uni3 ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ C─âs─âtorie. ÔÇô V. uni3.
UN├Ź3, unesc, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) aduna unul l├óng─â altul pentru a forma un tot; a (se) ├«mpreuna, a (se) al─âtura, a (se) ├«mbina spre a forma un tot. 2. Refl. recipr. A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere, o alian╚Ť─â etc. ├«n vederea unui scop comun. 3. Tranz. ╚Öi refl. recipr. A (se) lega prin c─âs─âtorie, a (se) c─âs─âtori. ÔÇô Lat. unire (= unescere).
UN├ŹRE, uniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) uni ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ C─âs─âtorie. ÔÇô V. uni3.
UN├Ź2, unesc, vb. IV. Tranz. A crea o unitate sau un ├«ntreg, ├«mbin├«nd, leg├«nd, ├«mpreun├«nd mai multe elemente. Drumul de fier une╚Öte-n zbor Orice popor cu alt popor. ALECSANDRI, T. I 361. Uni subt un singur sceptru provin╚Ťiile rom├«ne. NEGRUZZI, S. I 271. Soarta-mi cu a mul╚Ťimii a╚Ö vrea s─â o unesc. ALEXANDRESCU, M. 6. ÔŚŐ Refl. Fig. Norii cerului se uniser─â cu apa oceanului. BART, E. 275. Un suvenir poetic... care se une╚Öte cu harpele din stele. ALECSANDRI, P. I 121. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi da m├«na, a c─âdea la ├«n╚Ťelegere, a face cauz─â comun─â. Dac─â te-ai fi unit cu c─âpiteniile r─âscoalei... SADOVEANU, O. I 423. Ast─âzi, de-ar fi Dragomir cu noi, El cu Groza ╚Öi cu Costea s-ar uni f─âr─â-ndoial─â. DAVILA, V. V. 64. ├Äntr-un g├«nd s─â ne unim, Pe Harap-Alb s─â-l slujim. CREANG─é, P. 255. ÔÖŽ Refl. A lua parte la..., a se ralia. Acu m─â simt vrednic─â s─â m─â unesc ╚Öi eu la giur─âm├«ntul vostru. ALECSANDRI, T. II 26. ÔÖŽ Fig. A c─âs─âtori. Mo╚Ťoc ╚Öi eu ├«n tain─â am pus de g├«nd ╚Öi-n cale Cu fiica lui, cu Ana, pe Despot s─â-l unim. ALECSANDRI, T. II 85.
UN├ŹRE, uniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) uni ╚Öi rezultatul ei. S─â mai glumim... dar s─â mergem ├«ntr-o unire. SADOVEANU, P. M. 132. S─â facem sf├«nta unire, adec─â ├«nfr─â╚Ťirea dorit─â de str─âmo╚Öii no╚Ötri. CREANG─é, A. 162. Vino s─â te prinzi cu mine, ╚śi la via╚Ť─â cu unire ╚śi la moarte cu-nfr─â╚Ťire. ALECSANDRI, P. A. 104. S─â lumin─âm poporul, s─â-l facem s─â simt─â trebuin╚Ťa unirii, dac─â vrem s─â facem o revolu╚Ťie adev─ârat democratic─â. B─éLCESCU, O. I 327. ÔÖŽ C─âs─âtorie. Maic─â-sa e contra unei asemenea uniri, dar copila e gata s─â urmeze oriunde ├«n lume pe cel pe care ├«l ador─â. SADOVEANU, E. 237.
un├ş2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. un├ęsc, imperf. 3 sg. une├í; conj. prez. 3 s─â un├ęasc─â
un├şre s. f., g.-d. art. un├şrii; pl. un├şri
un├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. un├ęsc, imperf. 3 sg. une├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. une├ísc─â
un├şre s. f., g.-d. art. un├şrii; pl. un├şri
UN├Ź vb. v. conveni, ├«n╚Ťelege, ├«nvoi.
UN├Ź vb. 1. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A ~ elementele ├«ntr-un tot.) 2. v. asambla. 3. v. ├«mbina. 4. a ├«mbina, a ├«ncheia, a prinde. (A ~ capetele b├órnelor.) 5. v. agrega. 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Dou─â elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. v. unif├şca. 8. v. fuziona. 9. v. asocia. 10. v. coaliza. 11. v. c─âs─âtori. 12. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpleti, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ ├«n mod armonios diverse preocup─âri.)
UN├ŹRE s. 1. v. asamblare. 2. v. ├«mbinare. 3. ├«mbinare, prindere. (~ celor dou─â capete ale b├órnei.) 4. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinare, alipire, lipire, reunire, sudare. (Proces de ~ a dou─â cuvinte; ~ a unor microorganisme.) 5. v. unificare. 6. v. fuzionare. 7. v. jonc╚Ťiune. 8. v. c─âs─âtorie. 9. ├«mbinare, ├«mpletire, (fig.) conjugare. (~ armonioas─â a unor preocup─âri.) 10. v. armonie. 11. (├«nv.) uniciune. (O str├óns─â ~ exista ├«ntre ei.)
A (se) uni Ôëá a (se) desp─âr╚Ťi, a (se) dezbina, a (se) separa, a se dezuni
Unire Ôëá dezbinare, separare
A UN├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se uneasc─â. 2) (drumuri, r├óuri etc.) A face s─â aib─â leg─âtur─â. /<lat. unire
A SE UN├Ź m─â ~├ęsc intranz. 1) A se ├«mbina form├ónd un tot; a se agrega. 2) A ├«ncheia o ├«n╚Ťelegere; a c─âdea de acord (├«n vederea unui scop comun). 3) A se ├«mpreuna printr-o ├«n╚Ťelegere. /<lat. unire
un├Č v. a ├«mpreuna. [Lat. UNESCERE].
unire f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) uni; 2. ├«n special, contopirea administrativ─â a Principatelor Rom├óne ├«ntrÔÇÖun singur Stat, pus sub suveranitatea Por╚Ťii ╚Öi sub garan╚Ťia colectiv─â a Puterilor europene (conform Conven╚Ťiunii din Paris dela 1858).
un├ęsc v. tr. (lat. ├╗nire, it. unire, pv. fr. cat. sp. pg. unir). ├Ämpreun, fac s─â fie unu singur: lacurile a┼ş crescut de ploa─şe p├«n─â c├«nd sÔÇÖa┼ş unit unele cu altele, satu a crescut p├«n─â c├«nd sÔÇÖa unit cu ora╚Öu. Aliez: sÔÇÖa┼ş unit contra lu─ş. C─âs─âtoresc: sÔÇÖa┼ş unit ├«naintea altarulu─ş.
un├şre f. Ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a se uni. Concordie: a tr─âi ├«n unire. Uniunea Moldove─ş cu ╚Üara Rom├óneasc─â (1859): hora Uniri─ş.
uni vb. v. CONVENI. ÎNȚELEGE. ÎNVOI.
UNI vb. 1. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A ~ elementele ├«ntr-un tot.) 2. a asambla, a fixa, a ├«mbina, a ├«mpreuna, a monta, a reuni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) 3. a (se) combina, a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpreuna, a (se) ├«ngem─âna. (A ~ ├«ntr-un anumit fel piesele.) 4. a ├«mbina, a ├«ncheia, a prinde. (A ~ capetele b├«rnelor.) 5. (TEHN.) a se agrega, a se alipi, a se reuni. (Pulberile se ~ ├«ntr-o combina╚Ťie nou─â.) 6. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Dou─â elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. a (se) reuni, a (se) unifica. (A ~ provinciile ├«ntr-o singur─â ╚Ťar─â.) 8. a se contopi, a fuziona. (Dou─â partide care se ~.) 9. a se asocia, a se grupa, a se ├«nso╚Ťi, a se ├«ntov─âr─â╚Öi, (├«nv. ╚Öi pop.) a se prinde, (reg.) a se ort─âci, (Mold. ╚Öi Transilv.) a se ├«ns├«mbra, (prin Transilv.) a se so╚Ťi, (├«nv.) a intra. (Vino s─â te ~ cu mine.) 10. a se c─âs─âtori, a se lega, (pop.) a se ├«nso╚Ťi, a se lua. (C├«nd s-au ~?) 11. a (se) ├«mbina, a (se) ├«mpleti, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ ├«n mod armonios diverse preocup─âri.)
UNIRE s. 1. asamblare, fixare, ├«mbinare, ├«mpreunare, montaj, montare, reunire. (~ elementelor unui sistem.) 2. combinare, combina╚Ťie, ├«mbinare, ├«mpreunare, ├«ngem─ânare. (O ~ de elemente.) 3. ├«mbinare, prindere. (~ celor dou─â capete ale b├«rnei.) 4. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinare, alipire, lipire, reunire, sudare. (Proces de ~ a dou─â cuvinte; ~ a unor microorganisme.) 5. reunire, unificare. (~ tuturor provinciilor.) 6. contopire, fuzionare, fuziune. (~ unor organiza╚Ťii.) 7. ├«mpreunare, jonc╚Ťiune. (~ a dou─â unit─â╚Ťi militare.) 8. c─âs─âtorie, (pop.) ├«nso╚Ťire, luare. (Dup─â ~ lor...) 9. ├«mbinare, ├«mpletire, (fig.) conjugare. (~ armonioas─â a unor preocup─âri.) 10. acord, armonie, ├«mp─âciuire, ├«n╚Ťelegere, pace, (livr.) concert, concordie, (pop.) potriveal─â. (~ ce domnea ├«ntre ei.) 11. (├«nv.) uniciune. (O str├«ns─â ~ exista ├«ntre ei.)
UNIRE. Subst. Unire, ├«mpreunare, ├«mbinare, combinare, combina╚Ťie; leg─âtur─â (fig.), conexiune, conexitate, jonc╚Ťiune, sudur─â (fig.); contopire, fuziune, fuzionare; al─âturare, alipire, lipire, lipit, adeziune, aderare, raliere; coalizare, alian╚Ť─â, asociere. Colaborare, cooperare. Solidaritate, coeziune (fig.); fr─â╚Ťie, fr─â╚Ťietate (├«nv.), prietenie. Adj. Unit, ├«mpreunat, ├«mbinat; conex; al─âturat, alipit, lipit; asociat. Solidar; fr─â╚Ťesc. Vb. A (se) uni, a (se) reuni, a (se) ├«mpreuna, a (se) ├«mbina, a (se) combina, a (se) suda (fig.), a (se) lega, a conexa, a conecta, a ralia, a jonc╚Ťiona; a (se) contopi, a fuziona; a (se) al─âtura, a (se) coaliza, a (se) asocia, a (se) alipi, a (se) lipi. A (se) solidariza, a (se) ├«nfr─â╚Ťi, a (se) ├«mprieteni. V. adunare, apropiere, colectivism, grup, leg─âtur─â, prietenie, rela╚Ťie, sociabilitate, structur─â, uniune.
WHEN A TRUE GENIUS APPEARS IN THE WORLD, YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) c├ónd apare un adev─ârat geniu ├«n lume, po╚Ťi s─â-l recuno╚Öti dup─â acest semn: to╚Ťi ignoran╚Ťii se unesc ├«mpotriva lui ÔÇô J. Swift, ÔÇ×Thoughts on various subjectsÔÇŁ.

Unire dex online | sinonim

Unire definitie

Intrare: uni (verb)
uni 1 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: unire
unire substantiv feminin