Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru unilateral

UNILATER├üL, -─é, unilaterali, -e, adj. Care este ├«ndreptat, situat ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie. ÔÖŽ (Jur.; despre contracte) Care d─â na╚Ötere la obliga╚Ťii numai pentru una dintre p─âr╚Ťi. ÔÖŽ (Despre acte juridice) Emanat de la o singur─â persoan─â. ÔÖŽ Care este hot─âr├ót (├«n mod arbitrar) de una singur─â dintre p─âr╚Ťi. ÔÖŽ Care ╚Ťine seam─â de o singur─â latur─â a lucrurilor; care cunoa╚Öte numai un aspect al unei probleme ╚Öi judec─â dintr-un singur punct de vedere sau se m─ârgine╚Öte la un singur domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe; m─ârginit; arbitrar. ÔÇô Din fr. unilat├ęral.
UNILATER├üL, -─é, unilaterali, -e, adj. Care este ├«ndreptat, situat ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie. ÔÖŽ Care nu angajeaz─â dec├ót una dintre p─âr╚Ťile contractante. ÔÖŽ Care este hot─âr├ót (├«n mod arbitrar) de una singur─â dintre p─âr╚Ťi. ÔÖŽ Care ╚Ťine seam─â de o singur─â latur─â a lucrurilor; care cunoa╚Öte numai un aspect al unei probleme ╚Öi judec─â dintr-un singur punct de vedere sau se m─ârgine╚Öte la un singur domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe; m─ârginit; arbitrar. ÔÇô Din fr. unilat├ęral.
UNILATER├üL, -─é, unilaterali, -e, adj. Care este ├«ndreptat ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie sau ╚Ťine seam─â de o singur─â latur─â a lucrurilor; care cunoa╚Öte numai un aspect al unei probleme ╚Öi judec─â dintr-un singur punct de vedere sau se m─ârgine╚Öte la un singur domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe. Hot─âr├«rile luate individual s├«nt ├«ntotdeauna sau aproape ├«ntotdeauna unilaterale. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2724. Un sentiment omenesc nu e niciodat─â unilateral, ci complex ╚Öi multilateral. GHEREA, ST. CR. I 165.
unilaterál adj. m., pl. unilateráli; f. unilaterálă, pl. unilaterále
unilaterál adj. m., pl. unilateráli; f. sg. unilaterálă, pl. unilaterále
UNILATERÁL adj. limitat, mărginit. (O interpretare ~.)
Unilateral Ôëá multilateral
UNILATER├üL, -─é adj. 1. A╚Öezat pe o singur─â parte. 2. Care vede numai o singur─â latur─â a lucrurilor, care se rezum─â la un singur domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe; m─ârginit; arbitrar. ÔÖŽ (Jur.; despre un contract) Care creeaz─â obliga╚Ťii numai pentru una dintre p─âr╚Ťi. ÔÖŽ (Despre un act juridic) Emanat de la o singur─â persoan─â. [< fr. unilat├ęral, cf. lat. unus ÔÇô unul, latus ÔÇô latur─â].
UNILATER├üL, -─é adj. 1. a╚Öezat pe o singur─â parte. 2. care are ├«n vedere numai o singur─â latur─â a lucr─ârilor, care se rezum─â la un singur domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe; m─ârginit; arbitrar. ÔŚŐ (despre contracte) care creeaz─â obliga╚Ťii numai pentru una dintre p─âr╚Ťi. ÔŚŐ (despre un act juridic) emanat de la o singur─â persoan─â. (< fr. unilat├ęral)
UNILATER├üL ~─â (~i, ~e) 1) Care este situat pe o singur─â latur─â, pe o singur─â parte. Flori ~e. 2) Care este orientat ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie, ├«ntr-un singur sens. Decizie ~─â. 3) (despre persoane) Care judec─â dintr-un singur punct de vedere, neglij├ónd complexitatea faptelor (date); care se limiteaz─â la o singur─â latur─â a chestiunii. 4) (despre contracte) Care angajeaz─â, oblig─â la ac╚Ťiuni doar una din p─âr╚Ťile contractante. /<fr. unilat├ęral
unilateral a. 1. Bot. situat numai pe o parte: flori unilaterale; 2. Jur. contract unilateral, care nu angajeaz─â dec├ót pe una din p─âr╚Ťile contractante; 3. fig. m─ârginit ├«ntrÔÇÖun singur cerc de idei: om unilateral.
unilateralitate f. fig. caracterul celor unilaterale.
*unilater├íl, -─â adj. (unu ╚Öi lateral; fr. unilateral). Bot. Situat pe o singur─â latur─â: flor─ş unilaterale. Jur. Care oblig─â numa─ş o parte, un contractant: contract unilateral, dona╚Ťiunea e o conven╚Ťiune unilateral─â. Fig. M─ârginit la un singur cerc de ide─ş, prea specialist: om unilateral. Adv. A trata unilateral o chestiune.
UNILATERAL adj. limitat, m─ârginit. (O interpretare ~.)

Unilateral dex online | sinonim

Unilateral definitie

Intrare: unilateral
unilateral adjectiv