Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru uniform─â

UNIF├ôRM, -─é, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent ╚Öi pe toat─â ├«ntinderea sau durata aceea╚Öi form─â, aceea╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öare, aceea╚Öi intensitate, aceea╚Öi vitez─â, aceea╚Öi desf─â╚Öurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de varia╚Ťii. 2. S. f. ├Ämbr─âc─âminte croit─â dup─â un anumit model ╚Öi purtat─â ├«n mod obligatoriu de membrii unor institu╚Ťii (armat─â, ╚Öcoal─â etc.). ÔÇô Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.
UNIF├ôRM, -─é, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent ╚Öi pe toat─â ├«ntinderea sau durata aceea╚Öi form─â, aceea╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öare, aceea╚Öi intensitate, aceea╚Öi vitez─â, aceea╚Öi desf─â╚Öurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de varia╚Ťii. 2. S. f. ├Ämbr─âc─âminte croit─â dup─â un anumit model ╚Öi purtat─â ├«n mod obligatoriu de membrii unor institu╚Ťii (armat─â, ╚Öcoal─â etc.). ÔÇô Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.
UNIF├ôRM, -─é, uniformi, -e, adj. Care are aceea╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öare ├«n tot timpul, pe toat─â ├«ntinderea; care este la fel, constant, lipsit de varia╚Ťii (├«ntr-o anumit─â privin╚Ť─â). Trenul alearg─â cu strig─âte uniforme la ro╚Ťi. SAHIA, U.R.S.S. 10. Dorm... ierburile ve╚Ötejite ╚śi uniforme ca podeala. D. BOTEZ, P. O. 60. Traiul ├«i este uniform ╚śi trist. MACEDONSKI, O. I 261. ÔŚŐ (Adverbial) Un cuc neobosit arunc─â, ├Ämperecheat ╚Öi uniform, Chemarea-i scurt─â peste lunc─â. CAZIMIR, L. U. 12. ÔÖŽ (Neobi╚Önuit) Omogen, unitar, nediferen╚Ťiat. Ar trebui sau s─â contopim ├«ntr-o lege uniform─â pe aceea a Moldovei cu a ╚Ü─ârii Rom├«ne╚Öti sau s─â adopt─âm una din ele, spre a o aplica la am├«ndou─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 125.
UNIF├ôRM─é, uniforme, s. f. ├Ämbr─âc─âminte-tip, confec╚Ťionat─â de obicei din aceea╚Öi stof─â ╚Öi cu aceea╚Öi croial─â, purtat─â de membrii anumitor institu╚Ťii (├«n special de osta╚Öi ╚Öi elevi de ╚Öcoal─â). Serviciul de paz─â ├«n aceste sta╚Ťii este asigurat de tinere fete ├«n uniform─â. STANCU, U.R.S.S. 19. ├Äi trebuia ╚Öi ei o rochie pe l├«ng─â uniform─â. C. PETRESCU, C. V. 226. Doroban╚Ťii s├«nt ├«ndatora╚Ťi s─â slujeasc─â c─âl─âri, arma╚Ťi ╚Öi ├«nvesta╚Ťi (= ├«mbr─âca╚Ťi) ├«ntr-o uniform─â cu cheltuiala lor. B─éLCESCU, O. I 37.
unif├│rm adj. m., pl. unif├│rmi; f. unif├│rm─â, pl. unif├│rme
unif├│rm─â s. f., g.-d. art. unif├│rmei; pl. unif├│rme
unif├│rm adj. m., pl. unif├│rmi; f. sg. unif├│rm─â, pl. unif├│rme
UNIFÓRM adj. 1. v. constant. 2. v. regulat. 3. v. monoton. 4. v. inexpresiv.
UNIF├ôRM─é s. ╚Ťinut─â. (Ofi╚Ťer ├«n ~ de parad─â.)
Uniform Ôëá neuniform, variat, variabil
UNIF├ôRM, -─é adj. Care are permanent aceea╚Öi form─â, aceea╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öare. ÔÖŽ (Despre mi╚Öcare) Care nu are varia╚Ťii de nici un fel; constant. [< fr. uniforme, cf. lat. uniformis < unus ÔÇô unul, forma ÔÇô form─â].
UNIF├ôRM─é s.f. ├Ämbr─âc─âminte tip menit─â s─â disting─â pe membrii anumitor institu╚Ťii. / < fr. uniforme].
UNIF├ôRM, -─é I. adj. care are permanent ╚Öi pe toat─â ├«ntinderea aceea╚Öi form─â, ├«nf─â╚Ťi╚Öare. ÔŚŐ (╚Öi adv.) (├«n mod) constant. II. s. f. ├«mbr─âc─âminte-tip menit─â s─â disting─â pe membrii anumitor institu╚Ťii (elevi, militari etc.). (< fr. uniforme, lat. uniformis)
UNIF├ôRM ~─â (~i, ~e) 1) Care are mereu aceea╚Öi form─â; cu caracteristici sau particularit─â╚Ťi identice, constante. Via╚Ť─â ~─â. 2) Care este constant ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu; lipsit de varia╚Ťii. Vitez─â ~─â. /<fr. uniforme, lat. uniformis, ~e
UNIFÓRMĂ ~e f. Îmbrăcăminte reglementară care prezintă aceeași formă după croială, model, pânză și culoare, obligatorie pentru anumite categorii de profesiuni. ~ școlară. ~ militară. /<fr. uniforme
uniform a. 1. care are aceea╚Ö form─â, care nu ofer─â nicio varietate: aspect, stil uniform; 2. care nu se schimb─â, care e totdeauna aceea╚Ö: viea╚Ť─â uniform─â.
uniform─â f. ve╚Öm├ónt croit dup─â un model prescris: solda╚Ťii au uniforme.
*unif├│rm, -─â adj. (lat. uniformis, d. unus, unu, ╚Öi forma, form─â. V. di-form). De o singur─â form─â sa┼ş ├«nf─â╚Ťi╚Öare, neschimbat: case uniforme, aspect uniform, v─şa╚Ť─â uniform─â. S. f. Ha─şn─â uniform─â purtat─â de militar─ş, elev─ş sa┼ş func╚Ťionar─ş: uniform─â de cavalerie, de lice┼ş, de la c─âile ferate. Adv. ├Än mod uniform.
UNIFORM adj. 1. constant, invariabil, neschimbat. (Vitez─â ~.) 2. regulat. (O respira╚Ťie ~.) 3. anost, banal, monoton, placid, plictisitor, (fig.) searb─âd, (livr. fig.) tern. (O via╚Ť─â ~.) 4. inexpresiv, monoton, neexpresiv, (fig.) monocord, plat. (Stil ~.)
UNIFORM─é s. ╚Ťinut─â. (Ofi╚Ťer ├«n ~ de parad─â.)
cost├║m-unif├│rm─â s. n. (vest.) Uniform─â pentru elevi ÔŚŐ ÔÇ×La magazinul ┬źRomarta copiilor┬╗ din Capital─â se probeaz─â un costum-uniform─â.ÔÇŁ R.l. 5 IX 64 p. 1 (din costum + uniform─â)

Uniform─â dex online | sinonim

Uniform─â definitie

Intrare: uniform
uniform adjectiv
Intrare: uniform─â
uniform─â substantiv feminin