Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
9 definiții pentru ungurime
UNGURÍME s. f. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania). – Ungur + suf. -ime.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
UNGURÍME s. f. Mulțime de maghiari; totalitatea maghiarilor; ținut locuit de maghiari (în Transilvania). – Ungur + suf. -ime.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
UNGURÍME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de unguri.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
unguríme s. f., g.-d. art. ungurímii
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
unguríme s. f., g.-d. art. ungurímii
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
UNGURÍME s. v. maghiarime.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
UNGURÍME f. (colectiv de la ungur) 1) Totalitate a ungurilor; neamul unguresc. 2) Mulțime de unguri. /ungur + suf. ~ime
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ungurime f. neamul unguresc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
unguríme f. Mulțime de Ungurĭ saŭ neamu unguresc: M’am suit la munte’n zorĭ și-am prins fulgeru din norĭ, și de sus, din înălțime, l-am zvîrlit în ungurime (P. P.)
- sursa: Scriban 1939
- permalink
ungurime definitie
ungurime dex
Intrare: ungurime
ungurime
substantiv feminin
(numai) singular