UNGUREÁNCĂ, ungurence, s. f. Femeie aparținând neamului ungurenilor (1). – Ungurean + suf. -că.

UNGUREÁNCĂ, ungurence, s. f. Femeia ungureanului (1). – Ungurean + suf. -că.

UNGUREÁNCĂ, ungurence, s. f. Maghiară; p. ext. romîncă din Ardeal, transilvăneancă. Frunză verde de trei foi, Ungureancă de la oi, Mută stîna lîngă noi. MAT. FOLK. 756.

ungureáncă s. f., g.-d. art. unguréncei; pl. ungurénce

ungureáncă s. f., g.-d. art. unguréncei; pl. ungurénce

UNGUREÁNCĂ s. v. rodul-pământului.

UNGUREÁNCĂ ~énce f. pop. Femeie care face parte din populația de bază a Ungariei sau este originară din Ungaria. /ungurean + suf. ~că

ungureancă f. 1. româncă din Ardeal; 2. Bot. arumă.

ungureancă s. v. RODUL-PĂMÎNTULUI.

ungureáncă, ungurence, s.f. – Femeie originară din localitatea Ungureni. Locuitoare din Ungureni. – Din ungurean + suf. -că.