Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru unealt─â

MA╚ś├ŹN─é, ma╚Öini, s. f. 1. Sistem tehnic alc─âtuit din piese cu mi╚Öc─âri determinate, care transform─â o form─â de energie ├«n alt─â form─â de energie sau ├«n lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, ma╚Öin─ârie. ÔŚŐ Ma╚Öin─â-unealt─â = ma╚Öin─â de lucru care prelucreaz─â materiale prin opera╚Ťii mecanice. 2. Locomotiv─â. 3. Autovehicul, automobil. ÔŚŐ Compus: ma╚Öin─â-capcan─â = ma╚Öin─â cu ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â care este ac╚Ťionat─â prin telecomand─â sau printr-un ceas special, folosit─â ├«n atentate teroriste. 4. Sob─â de buc─ât─ârie, care serve╚Öte la preg─âtirea m├ónc─ârii. 5. Fig. (De obicei urmat de determin─âri) Ansamblu de mijloace folosite ├«ntr-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucreaz─â mult ╚Öi cu mi╚Öc─âri automate, mecanice. ÔÇô Din fr. machine, germ. Maschine.
UNE├üLT─é, unelte, s. f. 1. Pies─â, ansamblu de piese, dispozitiv ac╚Ťionat manual sau de un mecanism, care serve╚Öte pentru a efectua o opera╚Ťie tehnic─â de prelucrare mecanic─â, de montare, manevrare etc.; p. ext. pies─â auxiliar─â care serve╚Öte la efectuarea unei lucr─âri. 2. Fig. Mijloc folosit pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil); persoan─â, grup sau organiza╚Ťie de care se serve╚Öte cineva pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil). 3. (├Än sintagma) Unealt─â gramatical─â = instrument gramatical, v. instrument. ÔÇô Une[le] + alte[le].
MA╚ś├ŹN─é, ma╚Öini, s. f. 1. Sistem tehnic alc─âtuit din piese cu mi╚Öc─âri determinate, care transform─â o form─â de energie ├«n alt─â form─â de energie sau ├«n lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, ma╚Öin─ârie. ÔŚŐ Ma╚Öin─â-unealt─â = ma╚Öin─â de lucru care prelucreaz─â materiale prin opera╚Ťii mecanice. 2. Locomotiv─â. 3. Autovehicul, automobil. 4. Sob─â de buc─ât─ârie, care serve╚Öte la preg─âtirea m├ónc─ârii. 5. Fig. (De obicei urmat de determin─âri) Ansamblu de mijloace folosite ├«ntr-un anumit scop (reprobabil). 6. Epitet dat unui om care lucreaz─â mult ╚Öi cu mi╚Öc─âri automate, mecanice. ÔÇô Din fr. machine, germ. Maschine.
UNE├üLT─é, unelte, s. f. 1. Pies─â, ansamblu de piese, dispozitiv ac╚Ťionat manual sau de un mecanism, care serve╚Öte pentru a efectua o opera╚Ťie tehnic─â de prelucrare mecanic─â, de montare, manevrare etc.; p. ext. pies─â auxiliar─â care serve╚Öte la efectuarea unei lucr─âri. 2. Fig. Mijloc folosit pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil); persoan─â, grup sau organiza╚Ťie de care se serve╚Öte cineva pentru atingerea unui anumit scop (reprobabil). 3. (├Än sintagma) Unealt─â gramatical─â = instrument gramatical, v. instrument. ÔÇô Une[le] + alte[le].
MA╚ś├ŹN─é, ma╚Öini, s. f. 1. Sistem tehnic alc─âtuit din piese cu mi╚Öc─âri determinate care transform─â o form─â de energie ├«n energie mecanic─â a unor solide mobile sau invers. Scot fum negru ma╚Öinile cu co╚Ö ├«nalt. STANCU, D. 215. ÔŚŐ Ma╚Öin─â de for╚Ť─â = ma╚Öin─â care cedeaz─â energie utilizabil─â ├«n tehnic─â numai dup─â ce a mai fost supus─â unei transform─âri. Ma╚Öin─â de lucru = ma╚Öin─â care transform─â energie ced├«nd lucru mecanic folosit direct la prelucrarea sau la deplasarea unor obiecte. Ma╚Öin─â-unealt─â = ma╚Öin─â de lucru care prelucreaz─â materiale prin opera╚Ťii mecanice de a╚Öchiere, t─âiere, forfecare etc. ├«mbun─ât─â╚Ťirea calit─â╚Ťii ma╚Öinilor-unelte este str├«ns legat─â de o serie de m─âsuri tehnico-organizatorice. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2677. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd forma de energie folosit─â) Ma╚Öin─â electric─â. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd opera╚Ťia la care e folosit─â) Nevasta lui Mogrea duruie la ma╚Öina de cusut. C. PETRESCU, ├Ä.II 128. Ma╚Öin─â de g─âtit = instala╚Ťie special─â ├«n buc─ât─ârie, pe care se g─âte╚Öte; plit─â. ÔŚŐ (Determinarea este sub├«n╚Ťeleas─â) Dosarul... s-a trecut la dactilografiat. Cu cine ai b─âtut la ma╚Öin─â, Marine? BARANGA, I. 205. Trecur─â ├«n fug─â peste r├«ndurile scrise de ma╚Öin─â. MIHALE, O. 478. Un manuscris transcris curat la ma╚Öin─â, ca un raport administrativ. C. PETRESCU, C. V. 23. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri calitative) Lucreaz─â t─âcut ╚Öi automat, ca o ma╚Öin─â de precizie. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. Ma╚Öin─â infernal─â v. infernal. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri ar─ât├«nd domeniul ├«n care este folosit sistemul) Ma╚Öini agricole. Fig. [Oamenii sovietici] au sf─âr├«mat fioroasa ma╚Öin─â de r─âzboi nazist─â, au c├«╚Ötigat cea mai mare victorie din toate timpurile, stancu, u.R.s.S. 190. 2. Nume dat ├«n mod curent c├«torva sisteme tehnice ac╚Ťionate prin motoare de diferite tipuri├Ą) a) locomotiv─â. Ma╚Öina fluier─â, trenul urni din loc. PETRESCU, S. 41. Sose╚Öte trenul de la Tecuci ╚Öi se opre╚Öte ma╚Öina chiar ├«n dreptul ferestrei lui mo╚Ö Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 34. Ne-am suit ├«n vagon ╚Öi: m├«n─â, b─âiete! M├«n─â, b─âiete, adec─â ╚Öuier─â ma╚Öin─â! NEGRUZZI, S. I 324. b) batoz─â. Domnul Ivancea vrea s─â vii cu snopii de la c├«mp drept la ma╚Öin─â. DUMITRIU, B. F. 24. ╚śi am ├«nceput s─â arunc la snopi ├«n ma╚Öin─â. PREDA, ├Ä. 22. c) automobil. M─â a╚Öteapt─â la col╚Ť ma╚Öina lui v─âru-meu. PETRESCU, C. V. 73. M-am urcat ├«ntr-o ma╚Öin─â de curse. SAHIA, U.R.S.S. 92. 3. (Popular) Ma╚Öin─ârie. (Fig.) S-a ├«ntors ma╚Öina lumii, cu voi viitorul trece; Noi s├«nteni iar─â╚Öi trecutul, f─âr─â inimi, trist ╚Öi rece. EMINESCU, O. I 35. ÔÇô Variant─â: mah├şn─â (KOG─éLNICEANU, S. 83) s. f.
UNEÁLTĂ2, unelte, s. f. (Neobișnuit) Faptul de a unelti, uneltire. Învoiala fu făcută. Pahon și Aflatul nu știuseră nimic de unealta boierului cu moș Gligor. RETEGANUL, P. I 16.
UNE├üLT─é1, unelte, s. f. 1. Obiect tehnic, portabil, ac╚Ťionat manual sau de o ma╚Öin─â, care serve╚Öte pentru a efectua direct o opera╚Ťie de prelucrare sau de extragere (v. scul─â); p. ext. pies─â auxiliar─â care serve╚Öte la efectuarea unei lucr─âri. Treceau lucr─âtorii cu ╚Ťevi ├«n spinare ╚Öi unelte ├«n m├«n─â. C. PETRESCU, A. 490. Harnice se mi╚Öc─â f─âr─â pace Uneltele de bunuri creatoare! NECULU╚Ü─é, ╚Ü. D. 17. Muncitorii pe-a lor prisp─â dreg uneltele de munc─â. ALECSANDRI, P. A. 120. ÔÖŽ (Prin analogie) Nume dat armelor. Fata nu se putu ╚Ťine ╚Öi umbl─â la uneltele lui ╚Öi-i pierdu o s─âge╚Ťic─â de care punea el ├«n arcule╚Ťul lui. ISPIRESCU, L. 342. Buzduganul, unealt─â de pieire, Ca un balaur face ├«n giuru-i o rotire. ALECSANDRI, P. A. 168. Apuc─â un pistol, ├«l ├«nc─ârc─â ╚Öi apoi se puse pe g├«nduri, privind unealta uciga╚Ö─â. NEGRUZZI, S. I 79. ÔŚŐ (Adesea la pl.) Unelte de produc╚Ťie v. produc╚Ťie. Ma╚Öin─â-unealt─â v. ma╚Öin─â. 2. Fig. Mijloc folosit pentru atingerea unui anumit scop. Libertatea... este unealta ╚Öi urmarea progresului. BOLINTINEANU, O. 255. ÔÖŽ Persoan─â, grup sau organiza╚Ťie de care se serve╚Öte cineva pentru atingerea unui scop. Haide, vorbe╚Öte, unealt─â de ho╚Ť ce e╚Öti ╚Öi tu! DEMETRIUS, C. 68. Nici secretarul nu-╚Öi sim╚Ťea chemarea de unealt─â devotat─â patronului. PAS, Z. I 295. Ciocoi cu falca larg─â, cu ceafa-n veci plecat─â! El s-a f─âcut lui Despot unealt─â blestemat─â. ALECSANDRI, T. II 166. 3. (├Än expr.) Unealt─â gramatical─â = instrument gramatical, v. instrument. Ne referim nu numai la vocabular, ci ╚Öi la uneltele gramaticale, din care unele s├«nt luate din slav─â. ROSETTI, I. S. 14.
ma╚Ö├şn─â-une├ílt─â s. f., g.-d. art. ma╚Ö├şnii-un├ęlte; pl. ma╚Ö├şni-un├ęlte
une├ílt─â s. f., g.-d. art. un├ęltei; pl. un├ęlte
ma╚Ö├şn─â-une├ílt─â s. f., g.-d. art. ma╚Ö├şnii-un├ęlte; pl. ma╚Ö├şni-un├ęlte
une├ílt─â s. f., g.-d. art. un├ęltei; pl. un├ęlte
UNEÁLTĂ s. v. instrument.
UNEÁLTĂ s. v. instrument, lucru, obiect.
MA╚ś├ŹN─é ~i f. 1) Sistem tehnic const├ónd din piese ce func╚Ťioneaz─â coordonat, transform├ónd o form─â de energie ├«n alta sau efectu├ónd un lucru mecanic util. * ~-agricol─â ma╚Öin─â folosit─â ├«n agricultur─â. ~-unealt─â ma╚Öin─â echipat─â cu scule pentru a╚Öchiere, forfecare, t─âiere sau pentru deformare plastic─â. ~ electric─â ma╚Öin─â care transform─â energia electric─â ├«n energie mecanic─â ╚Öi invers. ~ de calcul (sau de calculat) mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a opera╚Ťiilor de calcul ╚Öi de prelucrare a informa╚Ťiei, care poate fi ac╚Ťionat manual, electric sau electronic. 2) Orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectueaz─â un lucru util. ~ de sp─âlat. ~ de cusut. ~ de scris. ~ de g─âtit. 3) Autovehicul pentru transportul de persoane ╚Öi materiale; automobil. 4) Vehicul de cale ferat─â pentru remorcarea vagoanelor; locomotiv─â. 5) fig. Ansamblu complex de mijloace folosite ├«ntr-un anumit scop (reprobabil). ~ de stat. [G.-D. ma╚Öinii] /<fr. machine, germ. Maschine
UNE├üLT─é un├ęlte f. 1) Obiect ac╚Ťionat manual la ├«ndeplinirea unei opera╚Ťii de munc─â; scul─â; instrument. 2) fig. Mijloc de care se serve╚Öte cineva ├«ntr-un mod necinstit pentru a-╚Öi atinge anumite scopuri. [G.-D. uneltei] /une[le] + alte[le]
unealt─â f. 1. orice instrument de munc─â; 2. se zice de instrumentele proprii unor arte. [Singular tras din une alte, tot felul (de instrumente)].
une├ílt─â f., pl. elte (d. una alta). Instrument de munc─â, scul─â, cinie, (toporu, c─şocanu, r├«ndea┼şa, tesla ╚Ö. a.). V. organ.
unealt─â s. v. INSTRUMENT. LUCRU. OBIECT.
UNEALT─é s. instrument, scul─â, ustensil─â, (├«nv. ╚Öi reg.) s─ârsam, (reg.) sculea╚Ť─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Ban.) halat, (├«nv.) cinie, dichis. (~ pentru dulgherie.)
unealt─â, unelte s. f. (intl.) 1. cu╚Ťit, ╚Öi╚Ö. 2. scul─â folosit─â la comiterea unei infrac╚Ťiuni.

Unealt─â dex online | sinonim

Unealt─â definitie

Intrare: unealt─â (instrument)
unealt─â substantiv feminin
Intrare: unealt─â (uneltire)
unealt─â substantiv feminin
Intrare: mașină-unealtă
mașină-unealtă substantiv feminin