UNDÁ, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

UNDI2 vb. IV v. unda.

UNDÍ1, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDÍT s. n. (Rar) Undire. – V. undi1.

UNDÁ, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

UNDÍ2 vb. IV v. unda.

UNDÍ1, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDÍT s. n. Undire. – V. undi1.

UNDÁ, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undí, undesc, vb. IV.

UNDÍ1 vb. IV v. unda.

UNDÍ2, undesc, vb. IV. Intranz. A prinde pește; a pescui (cu undița). Zaharia mă învățase să undesc, îmi arătase toate meșteșugurile unui adevărat pescar. SADOVEANU, O. II 31. ◊ Fig. Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? ALECSANDRI, T. II 158. ◊ Tranz. Pescarii undesc cu pînea peștii. NEGRUZZI, S. II 231. Cu undița băieții și leneșii din sat Chitici de toată mîna undea neîncetat. DONICI, F. 95. A văzut aci pe unul șezînd și pește undind. PANN, la CADE. (Fig.) Îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia și în Svițera, unde negreșit că ai undit inspirații, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanți pentru foaia Convorbirilor. ALECSANDRI, S. 74.

UNDÍT s. n. Faptul de a undi2; pescuit cu undița. Eu îmi ridic iarăși varga undiței... Problema ce mi-am propus să soluționez e în legătură cu unditul în contra curentului. SADOVEANU, O. A. II 199.

undá (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undeáză

undí (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undésc, imperf. 3 sg. undeá; conj. prez. 3 să undeáscă

undít (rar) s. n.

undá vb., ind. prez. 1 sg. undéz, 3 sg. și pl. undeáză

undí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undésc, imperf. 3 sg. undeá; conj. prez. 3 sg. și pl. undeáscă

undít s. n.

UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.

undí (-désc, -ít), vb. – A pescui cu undița. Sl. ąditi (Tiktin). – Der. undiță, s. f. (vargă de pescuit), mr. uniță, din sl. ądica (Miklosich, Slaw. Elem., 54; Cihac, II, 439; Byhan 323; Conev 74), cf. bg. vădica (› megl. vondiță); unghiță, s. f. (undiță), în Trans., pare var. dialectală (după Byhan 323 și Conev 52, din sl. ągricĭ).

A UNDÁ ~éz 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

A UNDÍ ~ésc tranz. 1) (pește) A pescui cu undița. 2) fig. (informații) A culege câte puțin în mod indirect. /<sl. onditi

undí, undésc, vb. IV (reg.) 1. a pescui cu undița. 2. a căuta cu lingura prin fiertură o bucată de carne, de pește.

undì v. 1. a pescui cu undița: cu năvodul pescuiți și cu undița undiți AL.; 2. fig. a sonda: undit-ai cu a ta minte n cugetu-i ascuns? AL. în tainică sperare undește mângâiere AL. [Tras din undiță].

undésc v. tr. (d. undiță saŭ vsl. *onditi, rus. úditi). Pescuĭesc cu undița. Umblu cu lingura ca să scot o bucată de carne, de pește: a undi pin borș. V. intr. Cor. Ĭes la suptafață.

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb1 în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).[1]

unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.

undá, vb. intranz. – (reg.) A fierbe, a clocoti. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

undá, vb. intranz. – A fierbe, a clocoti. – Lat. undare.