undiță definitie

8 definiții pentru undiță

ÚNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peștele; p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.
ÚNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă de care este legată o sfoară, un fir de material plastic etc., având la capăt un cârlig ascuțit și îndoit, în care se pune momeala pentru a prinde peștele: p. restr. cârligul acestei unelte. – Din sl. ondica.
ÚNDIȚĂ, undițe, s. f. Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă lungă și flexibilă, la capătul căreia este atîrnată o sfoară prevăzută cu un cîrlig ascuțit de metal ce se aruncă în apă; (prin restricție) cîrligul acestei unelte în care se înfige nada. Nu vă mai gîndiți la zilele frumoase Cînd rătăceam cu undița pe vale Smulgînd din apă peștii ca argintul. BENIUC, V. 24. Pe sub ramurile verzi, pe ici, pe colo, stăteau cinchiți pescari cu undițele, cu ochii ațintiți asupra plutelor de pe apă. SADOVEANU, O. II 27. Mîine să se ducă... bărbatul tău cu undița la gîrlă. ISPIRESCU, L. 380. Cuvîntul la cel viclean, ca undița la pescar (= vorbele celui viclean sînt înșelătoare). ◊ Fig. C-o undiță de aur mult gingașul Silvan A prins pe virtuoasa vecina sa prea lesne. NEGRUZZI, S. II 207.
úndiță s. f., g.-d. art. úndiței; pl. úndițe
úndiță s. f., g.-d. art. úndiței; pl. úndițe
ÚNDIȚĂ ~e f. 1) Unealtă de pescuit alcătuită dintr-o vargă flexibilă, de care este legat un fir de material rezistent (de obicei plastic) cu un cârlig la capăt, în care se înfige momeala. 2) Cârligul unei astfel de unelte. /<sl. ondica
undiță f. sfoară legată de un capăt cu o nuia sau o prăjină, având la capătul celălalt un cârlig. [Slav. ÕDIȚA].
úndiță f., pl. e (vsl. ondica dim. d. onda, cîrlig, undiță; bg. vydica, rus. údica, úda, undiță). Cîrligel de prins pește. – În Trans. și únghiță.

undiță dex

Intrare: undiță
undiță substantiv feminin