UNDÁ, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

UNDI2 vb. IV v. unda.

UNDÁ, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undí vb. IV] – Lat. undare.

UNDÍ2 vb. IV v. unda.

UNDÁ, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undí, undesc, vb. IV.

UNDÍ1 vb. IV v. unda.

undá (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undeáză

undá vb., ind. prez. 1 sg. undéz, 3 sg. și pl. undeáză

UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.

A UNDÁ ~éz 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb1 în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).[1]

unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.

undá, vb. intranz. – (reg.) A fierbe, a clocoti. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

undát, -ă, undați, -te, adj. – (reg.) Fiert pe jumătate (Hotea, 2006). Scufundat în apă clocotită (Faiciuc, 1998). – Din unda (MDA).

undá, vb. intranz. – A fierbe, a clocoti. – Lat. undare.

undát, -ă, adj. – Fiert pe jumătate (Hotea 2006). Scufundat în apă clocotită (Faiciuc 1998). – Din unda + -at.