Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

34 defini╚Ťii pentru und─â

UND├ü, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face s─â se mi╚Öte ca ni╚Öte valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: und├ş vb. IV] ÔÇô Lat. undare.
├ÜND─é, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o mas─â de ap─â care face o mi╚Öcare ritmic─â u╚Öoar─â de ridicare ╚Öi cobor├óre form├ónd ondula╚Ťii la suprafa╚Ťa apei; p. ext. ap─â (curg─âtoare sau st─ât─âtoare). ÔÖŽ ╚śuvoi, torent. ÔÖŽ Ploaie, ninsoare etc. care cade ├«n rafale. 2. Mas─â de aer care se mi╚Öc─â u╚Öor; p. ext. aer, v─âzduh. 3. Mi╚Öcare de vibra╚Ťie (u╚Öoar─â); zgomot (u╚Öor). II. (Fiz.) Propagare din aproape ├«n aproape a unei oscila╚Ťii, cu vitez─â finit─â ╚Öi printr-o varia╚Ťie spa╚Ťial─â. ÔŚŐ Lungime de und─â = distan╚Ťa dintre dou─â puncte succesive ale unei unde, ├«n care oscila╚Ťia are aceea╚Öi faz─â. Und─â seismic─â = und─â pornit─â din epicentrul unui cutremur de p─âm├ónt, de-a lungul c─âreia cutremurul se propag─â ├«n interiorul ╚Öi la suprafa╚Ťa p─âm├óntului. Und─â de ╚Öoc = und─â seismic─â de mare intensitate. Und─â electromagnetic─â = c├ómp electromagnetic variabil care se propag─â ├«n urma interac╚Ťiunilor dintre varia╚Ťiile c├ómpului electric ╚Öi ale celui magnetic. (├Än radiofonie) Und─â scurt─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime medie de 0,50 m. Und─â mijlocie = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 200-600 m. Und─â lung─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 700-2.000 m. Und─â verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluen╚Ťei maxime a traficului auto pe arterele de circula╚Ťie din ora╚Öe, realizat printr-un sistem de comand─â coordonat─â a semafoarelor. ÔÇô Lat. unda (pentru sensul II, dup─â fr. onde).
UNDI2 vb. IV v. unda.
UND├ü, undez, vb. I. 1. Tranz. A face s─â se mi╚Öte ca ni╚Öte valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: und├ş vb. IV] ÔÇô Lat. undare.
├ÜND─é, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o mas─â de ap─â care face o mi╚Öcare ritmic─â u╚Öoar─â de ridicare ╚Öi cobor├óre form├ónd ondula╚Ťii la suprafa╚Ťa apei; p. ext. ap─â (curg─âtoare sau st─ât─âtoare). ÔÖŽ ╚śuvoi, torent. ÔÖŽ Ploaie, ninsoare etc. care cade ├«n rafale. 2. Mas─â de aer care se mi╚Öc─â u╚Öor; p. ext. aer, v─âzduh. 3. Mi╚Öcare de vibra╚Ťie (u╚Öoar─â); zgomot (u╚Öor). II. (Fiz.) Propagare din aproape ├«n aproape a unei oscila╚Ťii, cu vitez─â finit─â ╚Öi printr-o varia╚Ťie spa╚Ťial─â. ÔŚŐ Lungime de und─â = distan╚Ťa dintre dou─â puncte succesive ale unei unde, ├«n care oscila╚Ťia are aceea╚Öi faz─â. Und─â seismic─â = und─â pornit─â din epicentrul unui cutremur de p─âm├ónt, de-a lungul c─âreia cutremurul se propag─â ├«n interiorul ╚Öi la suprafa╚Ťa p─âm├óntului. Und─â de ╚Öoc = und─â seismic─â de mare intensitate. Und─â electromagnetic─â = c├ómp electromagnetic variabil care se propag─â ├«n urma interac╚Ťiunilor dintre varia╚Ťiile c├ómpului electric ╚Öi ale celui magnetic. (├Än radiofonie) Und─â scurt─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime medie de 0,50 m. Und─â mijlocie = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 200-600 m. Und─â lung─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 700-2.000 m. Und─â verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluen╚Ťei maxime a traficului auto pe arterele de circula╚Ťie din ora╚Öe, realizat printr-un sistem de comand─â coordonat─â a semafoarelor. ÔÇô Lat. unda (cu sensul II dup─â fr. onde).
UND├Ź2 vb. IV v. unda.
UND├ü, undez, vb. I. Intranz. 1. (╚śi ├«n forma undi; despre lichide, ast─âzi mai ales poetic) A se mi╚Öca ├«n valuri; a face unde, a undui. Piapt─ân─â p─ârul... care undeaz─â, f─âc├«nd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ÔŚŐ Tranz. fact. O adiere c─âldicic─â abia mi╚Öca vl─âstarele sub╚Ťiri ╚Öi unda u╚Öurel sem─ân─âturile verzi din dep─ârtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura ├«nc├«nt─âtoare Undi pe buze-╚Ťi bl├«nde z├«mbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undeaz─â, Pre cerb ca s─â-l piarz─â. La CADE. V─âzui alt c├«rd de b─ârba╚Ťi... To╚Ťi ├«n flac─âr─â undau ╚śi dracii ├«i cufundau. MARIAN, ├Ä. 466. ÔÇô Variant─â: und├ş, undesc, vb. IV.
├ÜND─é, unde, s. f. I. 1. Cantitate dintr-o mas─â de ap─â care face o mi╚Öcare ritmic─â, u╚Öoar─â, de ridicare ╚Öi cobor├«re (v. val, talaz); p. ext. ap─â (curg─âtoare sau st─ât─âtoare). Priveam ├«n unda limpede jocul pe╚Ötilor care fulgerau prin lumina apei ca ni╚Öte s─âge╚Ťi de argint. SADOVEANU, O. VII 294. B─âtr├«ne Olt! ÔÇô cu buza ars─â ├Ä╚Ťi s─ârut─âm unda c─ârunt─â. GOGA, P. 15. Unde zglobii ├«mprejur clipotind se-n─âl╚Ťau curioase, Nava plutea u╚Öurel, f─âr─â pilot ├«n lumin─â. TOP├ÄRCEANU, P. 47. P├«r├«ului se t├«nguie╚Öte-o floare: Ce bl├«nd erai ├«n vremuri mai senine! Purtai ├«n unde numai dezmierdare. CERNA, P. 92. ÔŚŐ Fig. Undele poporului se despic─â ├«ndat─â sub pa╚Öii lor... ╚Öi se ├«nchid dup─â ei. BOLINTINEANU, O. 287. (Cu aluzie la mi╚Öcarea ondulatorie a apei) O p─ârere de r─âu cumplit─â ├«i aduse ├«n piept o und─â de dor. SADOVEANU, O. II 29. Intra, oare, ├«n tulburarea mea ╚Öi ceva din prestigiul acelui obraz at├«t de drag... sub undele ar─âmii ale p─ârului? GALACTION, O. I 58. Era f─âr─â ├«ndoial─â un paroxism, o und─â de nebunie ├«n furia ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 93. Pe fa╚Ťa femeii trecu o und─â de ├«nviorare. REBREANU, R. II 65. ÔŚŐ Expr. A ie╚Öi ├«n und─â = a ie╚Öi la suprafa╚Ť─â, a se afirma. Vroin╚Ťa s─â ne fie tare ╚Öi vom ie╚Öi iar ├«n und─â. ALECSANDRI, S. 110. Sf├«nta dreptate a ie╚Öit ├«n und─â pentru to╚Ťi. id. T. III 1470. (Despre lichide) A da ├«n und─â v. da3 (II 9). ÔÖŽ ╚śuvoi, torent. Am trecut eu Tazl─âul de-amu vro trei zile, dup─â bure╚Ťi, da m-o prins unda dincoace ╚Öi n-am mai putut trece-napoi. HOGA╚ś, M. N. 212. ÔÖŽ Ploaie, ninsoare etc. care se abate ├«n tr├«mbe, f─âr─â continuitate. C─âtr─â sf├«r╚Öitul lunii martie venir─â c├«teva unde reci de lapovi╚Ť─â. SADOVEANU, O. IV 51. Ploaia cade-n unde. ALECSANDRI, P. III 453. 2. Mas─â de aer care se mi╚Öc─â u╚Öor; p. ext. aer, v─âzduh. Intrai c-o und─â aspr─â a vijeliei. SADOVEANU, O. I 434. Unde de fierbin╚Ťeal─â vibrau peste bisericu╚Ťa adormit─â. GALACTION, O. I 42. Cioc├«rliile ├«nnebuniser─â, plutind ╚Öi ciripind in undele curate ale ├«n─âl╚Ťimilor. SANDU-ALDEA, U. P. 25. Aerul, r─âsfirat ├«n unde diafane subt ar╚Öi╚Ťa soarelui... oglinde╚Öte ierburile ╚Öi b─âl─âriile din dep─ârtare. ODOBESCU, S. III 14. ÔŚŐ (Determinat prin ┬źde v├«nt┬╗) Clopotele se stingeau ├«n vreo und─â de v├«nt rece. DUMITRIU, N. 54. Ce de joc ╚Öi veselie c├«nd e soarele la toac─â! Iat─â-le, s─ârind se joac─â Undele de v├«nt. CO╚śBUC, P. II 16. ÔŚŐ Fig. Luca Talab─â intr─â cu c├«╚Ťiva tovar─â╚Öi, aduc├«nd o und─â violent─â de usturoi. REBREANU, R. I 170. (Cu aluzie la durata scurt─â, dar puternic─â a mi╚Öc─ârii de deplasare) Calul se n─âpustea c├«te o und─â. SADOVEANU, O. I 511. 3. Mi╚Öcare de vibra╚Ťie; zgomot, sunet. ├Äncepur─â ├«n noaptea de prim─âvar─â, afar─â, a tremura vibr─ârile clopotului celui mare. Veneau unde dup─â unde, c├«nd mai sl─âbite, c├«nd mai pline. SADOVEANU, O. IV 54. II. (Fiz.) Fenomen variabil ├«n timp, care se produce ├«ntr-un mediu continuu printr-o ac╚Ťiune din aproape ├«n aproape. ÔŚŐ Und─â sonor─â = und─â care, prin propagarea ei, transmite sunetul ├«ntr-un mediu. Lungime de und─â = distan╚Ťa dintre dou─â puncte succesive, ├«n direc╚Ťia de propagare a unei unde periodice, ├«n care oscila╚Ťia are aceea╚Öi faz─â, dup─â dep─â╚Öirea c─âreia valorile succesive ale func╚Ťiunii de und─â se reproduc cu acelea╚Öi valori ╚Öi ├«n aceea╚Öi ordine. Und─â seismic─â = und─â pornit─â din epicentrul unui cutremur de p─âm├«nt ╚Öi de-a lungul c─âreia cutremurul se propag─â ├«n interiorul ╚Öi la suprafa╚Ťa p─âm├«ntului. (├Än radiofonie) Und─â scurt─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 0-50 m. Und─â mijlocie = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 200-600 m. Und─â lung─â = und─â electromagnetic─â cu o lungime de 700-2000 m.
UND├Ź1 vb. IV v. unda.
undá (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undeáză
├║nd─â s. f., g.-d. art. ├║ndei; pl. ├║nde
und├í vb., ind. prez. 1 sg. und├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. unde├íz─â
├║nd─â s. f., g.-d. art. ├║ndei; pl. ├║nde
UNDÁ vb. v. clocoti, fierbe.
├ÜND─é s. 1. (FIZ.) und─â electromagnetic─â = radiound─â. 2. v. val. 3. adiere, boare, pal─â, suflare, suflu, (rar) scutur, (Olt.) reveneal─â. (Nu se sim╚Ťea nici o ~ de v├ónt.) 4. und─â pulsatil─â v. puls.
├ÜND─é s. f. fiecare din seria de mi╚Öc─âri concentrice care se propag─â ├«ntr-un mediu fluid sub influen╚Ťa unei impulsiuni. ÔÖŽ lungime de ~ = distan╚Ťa la care se propag─â o und─â ├«ntr-un interval dat; ~ de ╚Öoc = a) suflul unei bombe; b) und─â seismic─â de mare intensitate; ~ verde = procedeu pentru asigurarea fluen╚Ťei maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comand─â coordonat─â a semafoarelor. (< lat. unda, dup─â fr. onde)
├║nd─â (-de), s. f. ÔÇô 1. Val, talaz. ÔÇô 2. T─âl─âzuire. ÔÇô 3. Suprafa╚Ť─â a apei. ÔÇô Mr. und├á. Lat. ┼şnda (Pu╚Öcariu 1810; REW 9059), cf. vegl. yonda, it., prov., sp., port. onda, cat. ona. ÔÇô Der. unda, vb. (a undui, a ondula, a face unde ╚Öi valuri; a fierbe), pe care Pu╚Öcariu 1811 ╚Öi REW 9060 ├«l trimit la lat. ┼şnd─üre; und─âtur─â, s. f. (inunda╚Ťie), probabil improprietate la Cantemir; undeza, vb. (a fierbe), probabil cu suf. expresiv (dup─â Candrea, din lat. *┼şnd─şz─üre, cf. it. ondeggiare); undui (var. undoi(a), unduia), vb. (a face valuri), dup─â fr. ondoyer; unduios, adj., dup─â fr. onduleux. ÔÇô Der. neol. undin─â, s. f., din fr. ondine; inunda, vb., din fr. inonder.
A UND├ü ~├ęz 1. tranz. rar A face s─â se mi╚Öte ca ni╚Öte valuri. 2. intranz. pop. A da ├«n clocot; a clocoti. /<lat. undare
├ÜND─é ~e f. 1) Ondula╚Ťie care se propag─â pe suprafa╚Ťa unei ape lini╚Ötite (mare, lac, iaz). ~ele lacului. 2) Mi╚Öcare (u╚Öor) oscilatoare ├«ntr-un mediu oarecare. ÔŚŐ ~ seismic─â und─â pornit─â din epicentrul unui cutremur de p─âm├ónt, de-a lungul c─âreia cutremurul se propag─â ├«n interiorul ╚Öi la suprafa╚Ťa p─âm├óntului. ~ sonor─â und─â de sunet ce se propag─â prin mi╚Öcare oscilatoare. ~e scurte, ~e lungi, ~e medii, ~e ultrascurte clasificare a undelor electromagnetice, folosite ├«n radiodifuziune. [G.-D. undei] /<lat. unda
hertziene (undele) f. pl. Fiz. unde electrice (studiate de fizicianul german Rudolf Hertz, mort în 1894).
und─â f. 1. val, ridic─âtur─â de ap─â agitat─â; 2. fig. ceea ce seam─ân─â undelor: o desmierda pe unda p─ârului AL.; 3. (poetic) ceea ce abund─â: unde de popoare EM.
und─â f., pl. e (lat. ┼şnda, it. pv. cat. sp. pg. onda, fr. onde. V. undez). Ps. S. Val, talaz. Az─ş. Ap─â care vine inund├«nd: unda se ridicase p├«n─â aproape de stra╚Öina mori─ş (Sov. 199), o und─â turbat─â se vedea sosind (200). A da ├«n und─â, a unda, a ╚Ťine ├«n ap─â p├«n─â la primu clocot: A da fasolea ├«n und─â. Neol. (dup─â fr.). Val: undele laculu─ş, (├«n fiz.) undele aerulu─ş. V. ha─şt, n─âbo─ş, z─âpor.
und├ęz v. tr. (lat. ┼şndare. V. und─â, undulez, ab- ╚Öi in-und). Vech─ş. Az─ş nord ╚Öi Ban. Clocotesc, fierb1 ├«n clocote. V. trans. Fac s─â clocoteasc─â or─ş s─â unduleze: o adiere unda sem─ân─âturile (Delv.). Ferb pu╚Ťin: a unda ni╚Öte carne ca s─â se fr─âgezeasc─â ├«nainte de a o frige. ÔÇô L. V. des ╚Öi a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).[1]
unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.
UND─é s. 1. talaz, val. (~ele m─ârii.) 2. adiere, boare, pal─â, suflare, suflu, (rar) scutur, (Olt.) reveneal─â. (Nu se sim╚Ťea nici o ~ de v├«nt.)
├║nd─â de ╚Ö├│c sint. s. ÔÖŽ 1. (geol.) Und─â seismic─â de mare intensitate ÔŚŐ ÔÇ×Unda de ╚Öoc care a avut o perioad─â de aproape un minut a fost sim╚Ťit─â de popula╚Ťie.ÔÇŁ R.l. 7 III 77 p. 6. ÔÖŽ 2. (med.) Procedeu medical ÔŚŐ ÔÇ×Utiliz├ónd fenomenul undei de ╚Öoc, o echip─â de medici din M├╝nchen a evitat ├«n 450 de cazuri opera╚Ťia unor pacien╚Ťi cu calcul renal. Echipa a pus la punct un aparat care permite pulverizarea acestora, prin procedeul amintit.ÔÇŁ R.l. 5 V 84 p. 6 (din und─â + de + ╚Öoc, dup─â fr. onde de choc, engl. shock wave; DMN 1967; D.Tr., LTR, LGG; DEX-S)
├║nd─â v├ęrde sint. s. ÔÖŽ 1. (circ.) Sistem de circula╚Ťie care permite autovehiculelor care circul─â cu o anumit─â vitez─â, constant─â, s─â ├«nt├ólneasc─â numai semafoarele ÔŚŐ ÔÇ×pe verdeÔÇŁ ÔŚŐ ÔÇ×Anul acesta va marca ╚Öi ├«nceperea lucr─ârilor pentru instalarea de ┬źund─â verde┬╗ pe axa pia╚Ťa Victoriei ÔÇô pia╚Ťa Na╚Ťiunilor Unite.ÔÇŁ R.l. 11 I 77 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×┬źUnda verde┬╗, dincolo de menirea ei principal─â de a asigura fluxul continuu al vehiculelor, este ╚Öi un excelent instrument de lupt─â ├«mpotriva polu─ârii.ÔÇŁ Sc. 22 IV 78 p. 7. ÔŚŐ ÔÇ×Computerul dirijeaz─â ┬źunda verde┬╗.ÔÇŁ Sc. 18 II 79 p. 5; v. ╚Öi R.l. 28 IV 78 p. 5; v. ╚Öi fluidizare (1975). ÔÖŽ 2. (fig.) Aprobare ÔŚŐ ÔÇ×V.P., secretarul american al ap─âr─ârii, a venit s─â dea ┬źund─â verde┬╗ Europei de Est.ÔÇŁ Ev.z. 18 VII 94 p. 1 (din und─â + verde, dup─â fr. onde verte, germ. gr├╝ne Welle; DTN 1975; R. Zafiu ├«n R.lit. 15/96 p. 9; DEX-S)
FRONTUL UNDEI DE ╚śOC loc geometric al punctelor atinse de unda de ╚Öoc, av├ónd form─â conic─â ├«n cazul deplas─ârii unui corp printr-un fluid.
UNDA MACH (DE ╚śOC), und─â elastic─â generat─â ├«ntr-un mediu fluid de o surs─â a c─ârei vitez─â dep─â╚Öe╚Öte viteza de propagare ├«n mediul respectiv, fiind ├«nso╚Ťit─â de o varia╚Ťie local─â brusc─â a parametrilor acestuia (presiune, densitate, temperatur─â, entropie), m─ârimi care prezint─â varia╚Ťii finite pe distan╚Ťe foarte mici, de ordinul parcursului liber mediu, normale pe direc╚Ťia undei. Deplasarea aeronavelor cu viteze sub ╚Öi supersonice prin atmosfer─â, este ├«nso╚Ťit─â de apari╚Ťia undei Mach care provoac─â o cre╚Ötere puternic─â a rezisten╚Ťei aerodinamice.
und─â (< lat. unda; fr. onde; it. onda; germ. Welle; engl. wave) (Fiz.) 1. Form─â de propagare a unei oscila╚Ťii* ├«n care o m─ârime (de ex. deplasarea unei particule) ├«╚Öi modific─â periodic [v. perioad─â (2)] valoarea ├«n jurul unei valori medii, ├«n puncte succesive pe direc╚Ťia de propagare. Reprezentarea u. prin curbe periodice sau prin valurile produse de o piatr─â aruncat─â pe o ap─â lini╚Ötit─â este o interpretare metaforic─â, dar permite o prim─â ├«n╚Ťelegere concret─â a fenomenului de propagare a unei oscila╚Ťii. Vibra╚Ťiile* produse ├«ntr-un punct al unui corp elastic [de ex. locul unde este lovit diapazonul (6)] se propag─â ├«n tot cuprinsul lui, prin mi╚Öc─ârile ondulatorii ale particulelor. Vibr├ónd, bra╚Ťele diapazonului produc comprim─âri ╚Öi dilat─âri succesive ale aerului ├«nconjur─âtor, adic─â varia╚Ťii (mici) de presiune, care se propag─â din aproape ├«n aproape ├«n form─â de u. sonore. Ajung├ónd la timpanul urechii, pulsa╚Ťiile presiunii ├«l fac s─â vibreze cu aceea╚Öi frecven╚Ť─â de 440 Hz* a bra╚Ťelor diapazonului, cre├ónd ├«n final senza╚Ťia de sunet*. Lungimea de u. este distan╚Ťa parcurs─â de un sistem de u. pe durata unei perioade (2) ÔÇô sau distan╚Ťa dintre 2 comprim─âri (dilat─âri) succesive ale aerului, sau ├«nc─â, mai concret, distan╚Ťa dintre 2 creste (ad├óncituri) ale undei produse de ex. prin scuturarea periodic─â a unei funii suficient de ├«ntinse. ├Äntre lungimea de und─â ╬╗, perioada de oscila╚Ťie T, viteza de propagare ╬Ż a sistemului de unde ╚Öi frecven╚Ťa* de oscila╚Ťie f exist─â rela╚Ťiile: ╬╗ = ╬Ż ÔÇó T = ╬Ż/f. Consider├ónd pentru aer ╬Ż = 340 m/s ╚Öi pentru diapazon f = 440 Hz, rezult─â c─â undele aeriene (sonore) produse de oscila╚Ťiile diapazonului au lungimea de 0,773 m. 2. U. sta╚Ťionar─â, v. interferen╚Ť─â.
Unde Martenot (fr. Ondes Martenot). Relativ nou, instrumentul este construit ├«n anul 1928 de Maurice Martenot (1898-1980). Pentru U.M. au scris lucr─âri numero╚Öi muzicieni contemporani, ├«n special compozitorii fr. (Messiaen, Boulez, Milhaud, Jolivet). O fervent─â propagatoare a acestui instr. este Ginette Martenot, so╚Ťia constructorului, care a f─âcut ├«n acest scop numeroase turnee de concert. Instr. este alc─âtuit dintr-un tub electronic plasat ├«ntr-un circuit oscilant, un acumulator electric ╚Öi un difuzor. ├Än─âl╚Ťimea* sunetelor se realizeaz─â prin varietatea frecven╚Ťelor* oscila╚Ťiilor. Intensitatea* se ob╚Ťine cu ajutorul unei rezisten╚Ťe intercalate ├«n circuitul difuzorului. Timbrul* poate fi variat prin absorbirea diferitelor armonice* ale sunetului fundamental. ├Än─âl╚Ťimea ╚Öi intensitatea sunetelor se regleaz─â printr-o claviatur─â ╚Öi o band─â (ruban) montat─â ├«n fa╚Ťa claviaturii iar combina╚Ťiile timbrale cu ajutorul unor butoane. La U.M. se poate imita timbrul fiec─ârui instr. cunoscut ╚Öi se poate crea un num─âr nelimitat de timbruri sonore ├«nc─â necunoscute. Banda d─â posibilitatea de a executa sferturi de ton ╚Öi chiar intervale mai mici (v. microinterval), diferite glissandi* ╚Öi vibrato*. Pe claviatur─â sau pe band─â se c├ónt─â cu m├óna dreapt─â, ├«n timp ce m├ón─â st├óng─â ac╚Ťioneaz─â o clap─â care permite ├«ntreruperea emisiei, modific─â nuan╚Ťa ╚Öi timbrul sunetelor. V. electrofone, instrumente.
und├í, vb. intranz. ÔÇô (reg.) A fierbe, a clocoti. ÔÇô Lat. undare ÔÇ×a curge ├«n valuri; a unduiÔÇŁ (DEX, MDA).
und├í, vb. intranz. ÔÇô A fierbe, a clocoti. ÔÇô Lat. undare.
a vorbi pe unde scurte expr. (intl.) a vorbi argotic.

Und─â dex online | sinonim

Und─â definitie

Intrare: und─â
und─â substantiv feminin
Intrare: unda
unda verb grupa I conjugarea a II-a
undi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb