UMILITÁTE s. f. (Rar) Umilință. Prietenul său îl urmă cu o concesivă și seniorială umilitate. CAMIL PETRESCU; P. V. 13.

UMILITÁTE s. f. (Rar) Umilință. – Fr. humilité (lat. lit. humilitas, -atis).

UMILITÁTE s. v. plecare, smerenie, supunere, umilință.

UMILITÁTE s.f. (Rar) Umilință. [Cf. lat. humilitas].

UMILITÁTE s. f. umilință. (< lat. humilitas)

umilitate s. v. PLECARE. SMERENIE. SUPUNERE. UMILINȚĂ.