Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru umezeal─â

UMEZE├üL─é, umezeli, s. f. 1. Umiditate. ÔÖŽ Vaporii de ap─â care se afl─â ├«n atmosfer─â, ├«n aer sau ├«ntr-un anumit mediu. ÔÖŽ Loc umed. ÔÖŽ Igrasie. 2. Aspect umed al ochilor. ÔÇô Umezi + suf. -eal─â.
UMEZE├üL─é, umezeli, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea, starea a ceea ce este umed (1); umiditate. ÔÖŽ Vaporii de ap─â care se afl─â ├«n atmosfer─â, ├«n aer sau ├«ntr-un anumit mediu. ÔÖŽ Loc umed. ÔÖŽ Igrasie. 2. Aspect pe care ├«l au ochii ├«nl─âcrima╚Ťi; p. ext. str─âlucire a ochilor (din cauza lacrimilor). ÔÇô Umezi + suf. -eal─â.
UMEZE├üL─é, umezeli, s. f. 1. ├Änsu╚Öirea, starea a ceea ce este umed (v. umiditate); (concretizat) apa sau vaporii de ap─â care produc umiditate. V├«ntul era cald, usca numaidec├«t pe obrazul oamenilor umezeala ploii sau a fulgului de z─âpad─â topit. DUMITRIU, N. 58. Toamna venise, era frig ╚Öi umezeala p─âtrundea m─âdularele. SADOVEANU, O. VI 105. Soarele, de-o suli╚Ť─â ├«nalt pe ceruri, nu sorbise ├«nc─â umezeala dimine╚Ťii. HOGA╚ś, M. N. 52. Mi-e foame ╚Öi frig ÔÇô m-a r─âzbit umezeala. CARAGIALE, P. 32. ÔÖŽ Igrasie. Sala str├«mt─â... mirosea a umezeal─â, a pere╚Ťi reci. DUMITRIU, N. 164. 2. Aspect umed pe care ├«l au uneori ochii; p. ext. str─âlucire (din cauza lacrimilor). Ochii lui cap─ât─â aceea╚Öi umezeal─â a bucuriilor sincere. SAHIA, N. 35. De diminea╚Ť─â brutarul deschide cuptorul, av├«nd ├«n ochi umezeala cald─â a somnului. DEMETRESCU, O. 115. 3. (Concretizat) Loc umed. Zadarnic piatra cea morm├«ntal─â Ne ╚Ťintuie╚Öte sub umezeal─â. MACEDONSKI, O. I 20. De dorul Ionului Rupsei lemnul domnului ╚śi-l purtai, P├«n─â-l uscai; ╚śi-l pusei la umezeal─â, Doar Ioan s─â-ntoarn─â iar─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 155.
umeze├íl─â s. f., g.-d. art. umez├ęlii; pl. umez├ęli
umeze├íl─â s. f., g.-d. art. umez├ęlii; pl. umez├ęli
UMEZEÁLĂ s. 1. v. umiditate. 2. v. jilăveală. 3. v. igrasie.
UMEZE├üL─é ~├ęli f. 1) ├Änsu╚Öirea de a fi umed; reveneal─â; jil─âveal─â. 2) Cantitate de apa sau de vapori de ap─â dintr-un mediu; jil─âveal─â. 3) Ap─â ├«mbibat─â ├«n pere╚Ťii unei construc╚Ťii. /a (se) umezi + suf. ~eal─â
umezeală f. însușirea celor umede.
umeze├íl─â f., pl. el─ş. Ap─â (pic─âtur─ş, abur) r─âsp├«ndit─â pin p─âm├«nt, pin zidur─ş, pin aer (igrasie): umezeala aerulu─ş dup─â ploa─şe se m─âsoar─â cu igrometru. ÔÇô Vech─ş ╚Öi umeg─şune, -june. Cp. cu putreg─şune.
UMEZEAL─é s. 1. (FIZ.) umiditate. (~ unui corp.) 2. jil─âveal─â, reveneal─â, ud─âtur─â, umiditate, (pop.) udeal─â, (Olt.) crihal─â. (~ unui teren.) 3. igrasie, (reg.) muceg─âial─â, reveneal─â. (~ a pere╚Ťilor.)
UMEZEAL─é. Subst. Umezeal─â, umiditate, umezire, umegiune (rar), umectare (livr.), umidificare, udare, udat, ud─âtur─â, ud─âturic─â (dim.), udeal─â (pop.), stropeal─â, stropire, stropit, stropitur─â; ├«nmuiere, muiat, muiere; ├«mbibare, infiltrare, impregnare; jil─âveal─â, jil─âvire, reveneal─â (reg.); igrasie. Ploaie; rou─â; cea╚Ť─â; lapovi╚Ť─â. Aburire. Abur. Umezitor; umezitor de aer. Stropitoare. Adj. Umed, umezit, umezos (rar), umectat, ud, udat, stropit, plouat; ├«nmuiat, muiat; jilav, jil─âvit, reav─ân; aburos, aburit, apos, ap─âtos. Igrasios. Plouat; rourat, rouros; ce╚Ťos. Vb. A (se) umezi, a umecta (livr.), a (se) uda, a (se) stropi; a ├«nmuia, a muia; a se jil─âvi, a deveni jilav, a (se) reveni (reg.), a (se) ├«mbiba, a (se) impregna, a (se) infiltra. A ploua, a roura; a se ├«nce╚Ťo╚Öa. V. ap─â, cea╚Ť─â, fenomene atmosferice, ploaie.

Umezeal─â dex online | sinonim

Umezeal─â definitie

Intrare: umezeal─â
umezeal─â substantiv feminin