Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru umbra-iepurelui

├ÜMBR─é, umbre, s. f. I. 1. Lips─â de lumin─â, ├«ntunecime provocat─â de un corp opac care opre╚Öte razele de lumin─â; por╚Ťiune din spa╚Ťiu ├«ntunecoas─â (╚Öi r─âcoroas─â) unde nu ajung direct razele de lumin─â. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â umbr─â = corect, des─âv├ór╚Öit, pur. ÔŚŐ Loc. adv. Din umbr─â = f─âr─â a se ar─âta pe fa╚Ť─â; pe ascuns, pe furi╚Ö. ÔŚŐ Expr. A sta (sau a fi, a r─âm├óne etc.) ├«n (sau la) umbr─â = a sta (sau a fi, a r─âm├óne etc.) ascuns, retras, deoparte. A l─âsa (pe cineva) ├«n umbr─â = a l─âsa (pe cineva) mai prejos, a eclipsa (pe cineva). 2. ├Äntuneric, ├«ntunecime, obscuritate. 3. Nuan╚Ť─â ├«nchis─â, pat─â ├«ntunecat─â. ÔÖŽ Spec. Parte mai ├«ntunecat─â dintr-o imagine plastic─â. ÔÖŽ Fig. Stare de triste╚Ťe, de ├«ng├óndurare etc. ├«ntip─ârit─â pe fa╚Ťa cuiva. II. 1. (De obicei urmat de o determinare ├«n genitiv) Conturul ├«ntunecat al unei fiin╚Ťe sau al unui lucru, proiectat pe o suprafa╚Ť─â (mai) luminat─â. ÔŚŐ Expr. Se teme ╚Öi de umbra lui, se spune despre un om foarte fricos. Face umbr─â p─âm├óntului (degeaba), se spune despre un om incapabil s─â produc─â, s─â realizeze ceva. ÔÖŽ Compus: umbra-iepurelui = plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu frunzele ├«n form─â de solzi, cu florile galbene-verzui ╚Öi cu fructele de forma unor boabe ro╚Öii (Asparagus collinus). ÔÖŽ Imagine neclar─â, nedeslu╚Öit─â; obiect care nu se vede bine (din cauza ├«ntunericului, a ce╚Ťii etc. sau pentru c─â este privit printr-un corp pu╚Ťin transparent). 2. (├Än concep╚Ťiile mistice ╚Öi ├«n basme) Duhul unui om mort sau fiin╚Ť─â supranatural─â, fantomatic─â; stafie, fantom─â, n─âluc─â. ÔÖŽ Fig. Fiin╚Ť─â foarte slab─â (╚Öi bolnav─â). 3. Fig. Urm─â, semn abia perceptibil; cantitate foarte mic─â din ceva. ÔÖŽ Fig. P─ârere, aparen╚Ť─â, iluzie. ÔÇô Lat. umbra.
├ÜMBR─é, umbre, s. f. I. 1. ├Äntunecime provocat─â de un corp opac care opre╚Öte razele de lumin─â; por╚Ťiune de loc ├«ntunecoas─â (╚Öi r─âcoroas─â) unde nu ajung direct razele de lumin─â. Trecerea norilor acoper─â p─âm├«ntul cu pete mari de umbr─â ╚Öi de r─âcoare. BOGZA, C. O. 237. E cald ╚Öi l├«ng─â trunchiuri umbra treptat se face tot mai mic─â. ANGHEL, ├Ä. G. 21. Colo ├«n dep─ârtare e valea lui natal─â, Cu codri plini de umbr─â, cu r├«pe f─âr─â fund. EMINESCU, O. IV 318. ÔŚŐ Fig. Pe tine eu, din umbr─â, te-oi scoate la lumin─â, C─âci fosta Baba-Rada de-acum e a ta z├«n─â. ALECSANDRI, T. I 402. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â umbr─â = complet, des─âv├«r╚Öit, pur. Glasul ╚Öi ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ├«nv─â╚Ť─âtorului dovedeau sinceritate f─âr─â umbr─â. REBREANU, R. I 96. ÔŚŐ Loc. adv. La umbr─â = ├«ntr-un loc umbros. Parcurile s├«nt pline de oameni care au venit s─â guste, la umbr─â, r─âcoarea pl─âcut─â a verii. STANCU, U.R.S.S. 125. Rupt de osteneal─â... se dete ni╚Ťel la umbr─â ├«ntr-o v├ólcea, s─â se mai odihneasc─â oleac─â. ISPIRESCU, L. 214. Pe malul m─ârii, la umbr─â st├«nd culcat... Privesc trec├«nd mul╚Ťime de vase c─âl─âtoare. ALECSANDRI, P. I 240. Din umbr─â = f─âr─â a se da pe fa╚Ť─â, f─âr─â a se face cunoscut; pe ascuns, pe furi╚Ö. Zmeul-Zmeilor, s─ârmanul, ar fi fost de mult ├«nvins Dac─â mama lui, din umbr─â, m├«na nu i-ar fi ├«ntins. EFTIMIU, ├Ä. 92. ÔŚŐ Expr. A sta (a fi, a r─âm├«ne etc.) ├«n (sau la) umbr─â = a sta (a fi, a r─âm├«ne etc.) ascuns, retras, ne╚Ötiut; a sta (a r─âm├«ne etc.) deoparte. Voi to╚Ťi care a╚Ťi stat p├«n─â acum ├«n umbr─â timizi... scutura╚Ťi-v─â, rec─âp─âta╚Ťi ├«ncredere ├«n voi. ANGHEL, PR. 186. De asupra tuturora se ridic─â cine poate, Pe c├«nd al╚Ťii, st├«nd la umbr─â ╚Öi cu inima smerit─â, Ne╚Ötiu╚Ťi se pierd ├«n tain─â ca ╚Öi spuma nez─ârit─â. EMINESCU, O. I 133. (Cu aluzie la chipurile ctitorilor zugr─âvite ├«n biserici) R─âm├«ne╚Ťi ├«n umbr─â sf├«nt─â, Basarabi ╚Öi voi Mu╚Öatini, Desc─âlec─âtori de ╚Ťar─â, d─ât─âtori de legi ╚Öi datini. EMINESCU, O. I 149. A l─âsa (pe cineva) ├«n umbr─â = a l─âsa (pe cineva) mai prejos de sine; a eclipsa. 2. ├Äntuneric, ├«ntunecime, obscuritate. ├Än odaie se f─âcuse ├«ntuneric, ╚Öi Tudor vedea lucind ├«n umbr─â ochii Ani╚Ťei. SADOVEANU, O. VII 125. Focul taberei s-a stins, Neagra umbr─â s-a ├«ntins. ALECSANDRI, P. II 107. ÔŚŐ (Urmat de determinarea ┬źserii┬╗ sau ┬źnop╚Ťii┬╗) C├«nd ├«i v─âzu c─â se apropie ╚Öi se adun─â ├«n jurul lui prin umbra serii, ├«n╚Ťelese numaidec├«t ce se ├«nt├«mpl─â. DUMITRIU, V. L. 97. ├Än umbra nop╚Ťii arm─âsaru-i zboar─â Ca o-nchipuire alb─â ╚Öi u╚Öoar─â. BOLINTINEANU, O. 35. Umbrele nop╚Ťii acoperiser─â p─âm├«ntul. ALECSANDRI, O. P. 283. ÔŚŐ Fig. (Urmat de determinarea ┬źvremilor┬╗ sau ┬źanilor┬╗) Privesc din umbra anilor p─âm├«ntul Spaniei. BOUREANU, S. P. 6. R─âsai din umbra vremilor ├«ncoace, Ca s─â te v─âd venind ÔÇô ca-n vis, a╚Öa vii! EMINESCU, O. I 120. 3. Pat─â ├«ntunecat─â, nuan╚Ť─â ├«nchis─â, aspect ├«ntunecat. T├«mpla bate lini╚Ötit─â ca o umbr─â viorie. EMINESCU, O. I 79. ÔÖŽ Parte mai ├«ntunecat─â dintr-o imagine plastic─â. Precum ├«ntr-acele cadre ce-s de m├«n─â iscusit─â, A umbrelor cu lumina unirea cea potrivit─â, Feliurimi de flori ├«ncheag─â. CONACHI, P. 284. ÔŚŐ Expr. A da umbre = a ├«nnegri cu creionul sau cu c─ârbunele por╚Ťiuni dintr-un desen care trebuie s─â apar─â mai ├«ntunecate. 4. Fig. ├Äntunecare a fe╚Ťei, cut─â care apare pe obraji din cauza sup─âr─ârii, a b─âtr├«ne╚Ťii, a oboselii. Vedeai ziua, pe chipul mamei, umbre. PAS, Z. I 249. Badea l-a primit cu umbr─â ├«ntre spr├«ncene. GALACTION, O. I 142. ÔÖŽ (Urmat de o determinare ├«n genitiv) Reflex pe fa╚Ťa cuiva, exprim├«nd un sentiment (mai ales de triste╚Ťe). Ochii ei s├«nt plini de umbra t─âinuitelor dureri. EMINESCU, O. I 142. ├Än z─âdar chipu-╚Ťi poart─â m├«hnirea ÔÇô Umbra durerii ce m-am─âgi. ALEXANDRESCU, M. 62. II. 1. (De obicei urmat de o determinare ├«n genitiv) Forma sau imaginea ├«ntunecat─â a unui lucru, proiectat─â pe o suprafa╚Ť─â luminat─â. Peste gr─âdini╚Ť─â se a╚Öternea, tot mai mare, umbra casei. SADOVEANU, O. IV 122. O flac─âr─â trosni, a╚Ť├«╚Ť├«ndu-le ╚Öi pe celelalte. Fa╚Ťa lui Petre se ro╚Öi. Umbra lui juca pe perete. REBREANU, R. I 206. St─â castelul singuratic, oglindindu-se ├«n lacuri, Iar ├«n fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. ÔŚŐ Umbre chineze╚Öti v. chinezesc. ÔŚŐ Expr.. Se teme ╚Öi de o umbr─â (sau de umbra lui) sau (e) fricos ╚Öi de umbra lui, se spune despre un om foarte fricos sau la╚Ö. ╚śi unde nu s-au adunat o mul╚Ťime de b─âie╚Ťi ╚Öi fete la ╚Öcoal─â, ├«ntre care eram ╚Öi eu, un b─âiet priz─ârit, ru╚Öinos ╚Öi fricos ╚Öi de umbra mea. CREANG─é, A. 2. R─âu e c├«nd ai a face tot cu oameni, cari se tem ╚Öi de umbra lor. id. P. 233. A face (sau a ╚Ťine) degeaba umbr─â p─âm├«ntului, se spune despre un om care nu-╚Öi justific─â existen╚Ťa prin munc─â. ÔŚŐ Compus: umbra-iepurelui = plant─â erbacee din familia liliaceelor, cu tulpina ├«nalt─â, uneori ag─â╚Ť─âtoare, cu frunzele ├«n form─â de ace, cu florile galbene-verzui ╚Öi cu fructele ca ni╚Öte boabe ro╚Öii (Asparagus scaber). ÔÖŽ Imaginea nedeslu╚Öit─â a cuiva, a╚Öa cum se vede printr-un geam de sticl─â (mat─â), printr-o p├«nz─â etc. Prin perdeaua sub╚Ťire, la lumina slab─â a l─âmpii, distinge umbre, ca la cinematograf. Umbra Surei e mai lung─â dec├«t a tuturor. SAHIA, N. 96. ├Än saloanele de la curtea boiereasc─â se z─âreau prin ferestrele largi, aburite, umbre lungi, mi╚Öc├«ndu-se ├«n v├«lv─âtaia luminilor de policandre. MIRONESCU, S. A. 30. 2. Fiin╚Ť─â care nu se vede bine, nu poate fi deslu╚Öit─â bine, din cauza ├«ntunericului, a ce╚Ťii etc. V. mog├«ldea╚Ť─â. Deodat─â tres─âri. O umbr─â p─ârea c─â se mi╚Öc─â pe fa╚Ťa neted─â a cheului gol. BART, E. 185. Din timp ├«n timp el z─ârea umbre negre ce se furi╚Öau de-a lungul galeriilor. ALECSANDRI, O. P. 113. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii) Cea╚Ťa iernii ne-a tot dep─ârtat ca pe-o c├«mpie P├«n─â ne-am v─âzut ca dou─â umbre-n sar─â. D. BOTEZ, P. O. 77. Trecu ca o umbr─â ╚Öi, c├«nd intr─â ├«n chilia lui, r─âsufl─â lung. EMINESCU, N. 57. 3. (├Än supersti╚Ťii ╚Öi ├«n basme) Duhul unui om mort; stafie, fantom─â, n─âluc─â. Se despic─â zidul ╚Öi se ivi o umbr─â care puse dou─â lum├«n─âri aprinse. ISPIRESCU, L. 143. Fug caii du╚Öi de spaim─â ╚Öi v├«ntului s-a╚Ötern. Ca umbre str─âvezie ie╚Öite din infern. EMINESCU, O. I 98. Tot e groaz─â ╚Öi t─âcere... Umbra intr─â ├«n morm├«nt. ALEXANDRESCU, M. 17. ÔŚŐ Fig. Era un ceas de noapte de toamn─â, c├«nd ies umbrele visurilor noastre. SADOVEANU, O. VI 527. ÔŚŐ Expr. Lumea (sau ├«mp─âr─â╚Ťia) umbrelor = l─âca╚Öul mor╚Ťilor. Se ducea ├«n turburea ├«mp─âr─â╚Ťie a umbrelor. EMINESCU, N. 26. ÔÖŽ (Prin exagerare, urmat de determin─ârile ┬źde om┬╗, ┬źde femeie┬╗ etc.) Fiin╚Ť─â foarte slab─â (╚Öi bolnav─â), care ╚Öi-a pierdut ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ╚Öi puterea de mai ├«nainte. Se uita ├«ndurerat la umbra ceea de femeie, un pumn de piele ╚Öi oase. BART, E. 388. Ce slab ajunsese ├«n urm─â, ÔÇô era mai mult o umbr─â de om. VLAHU╚Ü─é, O. A. 149. O umbr─â de om, un b─âtr├«n cu barba p├«n─â la genuchi. ISPIRESCU, L. 101. 4. Urm─â, semn abia perceptibil; cantitate foarte mic─â de ceva. Era neagr─â, cu o umbr─â de musta╚Ť─â, ╚Öi cu ochii verzi care luminau rece ├«n mijlocul frumuse╚Ťii aceleia ├«ntunecate. DUMITRIU, B. F. 44. E proasp─ât b─ârbierit, cu o u╚Öoar─â umbr─â de pudr─â. C. PETRESCU, C. V. 64. ÔŚŐ (├Än leg─âtur─â cu abstracte) Zise cu o umbr─â de p─ârere de r─âu ╚Öi de imputare ├«n glas: Pentru asta te cer╚Ťi tu cu tovar─â╚Öii t─âi? DUMITRIU, N. 242. Aduc├«ndu-╚Öi aminte c├«t l-au am─âr├«t ├«nchipuirile, z├«mbi ├«n sine╚Öi, dar cu o umbr─â de triste╚Ťe. REBREANU, R. I 52. Boala lui era grea de tot ╚Öi mai nu-i r─âm├«nea nici umbr─â de sc─âpare. MIRONESCU, S. A. 33. E╚Öti un b─ârbat devotat ╚Öi con╚Ötiincios, f─âr─â nici o umbr─â de b─ânuial─â. CARAGIALE, O. II 175. 5. Fig. P─ârere, aparen╚Ť─â, iluzie. S─â pot ob╚Ťine m─âcar umbra unui succes, at├«t de trebuincios debutantului. MACEDONSKI, O. IV 3. Ici, umbre de noroade le vezi oc├«rmuite De umbra unor pravili c─âlcate, siluite. ALEXANDRESCU, M. 5.
!├║mbra-i├ępurelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. ├║mbrei-i├ępurelui
├║mbra-i├ępurelui (bot.) s. f.
UMBRA-IÉPURELUI s. v. sparanghel.
ÚMBRĂ s. 1. (rar) umbriș. (E caniculă și stă la ~.) 2. v. întuneric. 3. v. fantomă. 4. v. spectru. 5. (BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.
├ÜMBR─é ~e f. 1) Loc sau spa╚Ťiu unde nu p─âtrund razele soarelui. 2) Por╚Ťiune ├«ntunecat─â care apare ├«n una din p─âr╚Ťile unui obiect, c├ónd este luminat din partea opus─â (de obicei, de soare). ~a casei. ÔŚŐ Din ~ pe ascuns; pe furi╚Ö. A sta la ~ a sta (sau a r─âm├óne) ascuns. A fi ~a cuiva a) a fi ├«nso╚Ťitorul permanent al cuiva; b) a fi mereu sub influen╚Ťa cuiva; a depinde total de cineva. A se teme ╚Öi de ~a lui a fi foarte fricos. A l─âsa pe cineva ├«n ~ a eclipsa pe cineva. ~a-iepurelui plant─â erbacee cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze ├«n form─â de solzi, cu flori galbene-verzui ╚Öi cu fructe ro╚Öii, ├«n form─â de boabe. 3) Imagine ├«ntunecat─â, proiectat─â pe o suprafa╚Ť─â luminat─â. 4) Lips─â de lumin─â; ├«ntuneric; obscuritate. A luci ├«n ~. 5) (├«n operele de art─â plastic─â) Parte mai ├«nchis─â care contrasteaz─â cu partea pictat─â ├«n culori deschise. ÔŚŐ A da ~e a colora ├«ntunecat anumite por╚Ťiuni dintr-un desen. 6) fig. Urm─â a unei st─âri suflete╚Öti (├«n expresia fe╚Ťei). ~ de triste╚Ťe. 7) Fiin╚Ť─â sau obiect care nu poate fi bine deslu╚Öit din cauza ├«ntunericului sau a dep─ârt─ârii. ~e trec├ónd pe drum. 8) Persoan─â foarte slab─â cu aspect boln─âvicios. 9) fig. Urm─â abia observat─â. O ~ de cicatrice. O ~ de recuno╚Ötin╚Ť─â. [G.-D. umbrei] /<lat. umbra
umbr─â f. 1. ├«ntunecime produs─â prin interpunerea unui corp opac: eclipsele de lun─â sunt cauzate de umbra p─âm├óntului; 2. ├«mpiedecarea razelor soarelui: arborii dau umbr─â; 3. umbr─â dat─â de arbori: ├«ntins la umbr─â doarme; 4. imagine produs─â de umbra unui corp pe o suprafa╚Ť─â: se resfr├ónge ca ÔÇÖn oglind─â a copilei umbr─â EM.; 5. fam. ├«nchisoare, gros: ├«i b─âg─â la umbr─â PANN. 6. ├«ntrÔÇÖun tablou, coloare obscur─â: a menaja umbrele; 7. fig. aparen╚Ť─â u╚Öoar─â: o umbr─â de adev─âr; 8. obscuritate moral─â, uitare: a l─âsa ├«n umbr─â o mul╚Ťime de fapte; 9. pl. sufletele mor╚Ťilor pe cari Grecii antici le considerau ca un fel de fantome: infernul era loca╚Öul umbrelor; (poetic) umbre de noroade GR. AL.; 10. Bot. nume de plante: umbra iepurelui, sparanghel; umbra nop╚Ťii, z├órn─â. [Lat. UMBRA].
├║mbr─â f., pl. e (lat. ┼şmbra, it. pv. ombra, fr. ombre, [cat. sp. pg. sombra, din sub umbra]. V. umbrel─â). ├Äntunecime slab─â produs─â de un corp opac care opre╚Öte razele soarelu─ş sa┼ş ale alte─ş lumin─ş: nucu face umbr─â bun─â, umbra zidulu─ş e ma─ş r─âcoroas─â de c├«t a copacului, eclipsele de lun─â ├«s cauzate de umbra p─âm├«ntulu─ş. Imagine, contur, siluet─â: umbra une─ş m├«n─ş. Figur─â (om) care nu se vede bine din pricina ├«ntunericulu─ş, mog├«ldea╚Ť─â; am v─âzut o umbr─â strecur├«ndu-se pe l├«ng─â zid. ├Än pictur─â, p─âr╚Ťile ├«ntunecate ale unu─ş tablo┼ş. Fig. Care abea ma─ş seam─ân─â cu ce─şa ce a fost odat─â: acest b─âtr├«n e umbra unu─ş ero┼ş. Fantazm─â, sufletu unu─ş mort: umbra lu─ş Hamlet. Slab, ├«n ultimu grad, spectru: bolnava a ajuns o umbr─â. Aparen╚Ť─â u╚Öoar─â: o umbr─â de adev─âr. La umbr─â, 1. ad─âpostit de umbr─â: a dormi vara la umbr─â; 2. la r─âcoare, la ├«nchisoare (iron.): l-a turnat la umbr─â. A face umbr─â cu─şva, a-l ├«ntuneca, a-l eclipsa, a te distinge ma─ş mult de c├«t el. A arunca, a l─âsa ├«n umbr─â, 1. a ├«ntuneca, a eclipsa; 2. a nu releva, a trece cu vederea: a l─âsa ├«n umbr─â o mul╚Ťime de fapte. Umbra boulu─ş, o p─âs─âric─â foarte mic─â al c─âre─ş ob─şce─ş e s─â stea pe l├«ng─â boi─ş care pasc. Umbra ─şepurelu─ş, o plant─â liliacee care cre╚Öte pin p─âdur─ş ╚Öi tufi╚Öur─ş (asp├íragus collinus). Umbra nop╚Ťi─ş, z├«rn─â.
umbra-iepurelui s. v. SPARANGHEL.
UMBR─é s. 1. (rar) umbri╚Ö. (E canicul─â ╚Öi st─â la ~.) 2. ├«ntunecime, ├«ntuneric, obscuritate. (~ele nop╚Ťii se ├«ntind peste natur─â.) 3. apari╚Ťie, ar─âtare, duh, fantasm─â, fantom─â, n─âluc─â, n─âlucire, n─âz─ârire, spectru, spirit, stafie, strigoi, vedenie, viziune, (├«nv. ╚Öi pop.) n─âlucitur─â, n─âz─âritur─â, (pop.) iazm─â, moroi, (reg.) ar─âtanie, necur─â╚Ťenie, pater, (Ban.) n─âhoad─â, (Mold. ╚Öi Bucov.) vidm─â, (├«nv.) vedere, zare. (O ~ ├«n noapte.) 4. chip, imagine, spectru, vedenie, viziune. (~ mor╚Ťii se arat─â.) 5. (BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius) = (reg.) sparanghel.
ASPARAGUS L., UMBRA IEPURELUI, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile subtropicale ╚Öi temperate ale globului, peste 300 specii, erbace, semilemnoase sau vivace. Flori cu periant mic av├«nd 6 foliole libere, 6 stamine libere, stil cu stigmat trilobat, rar 3 stile libere. Frunzele propriu-zise mici, ├«n form─â de solzi. Cladodiile (frunze aparente) sau frunzuli╚Ťele aciculare verticilate s├«nt lanceolate, falcate sau, uneori, ovate. Fruct, bac─â ro╚Öie. Tulpin─â foarte ramificat─â. Rizomi scur╚Ťi sau t├«r├«tori ╚Öi r─âd─âcini groase.

Umbra-iepurelui dex online | sinonim

Umbra-iepurelui definitie

Intrare: umbra-iepurelui
umbra-iepurelui substantiv feminin articulat (numai) singular