UMANIOÁRE s. f. pl. (Învechit) Totalitatea studiilor clasice (considerate altădată ca bază a culturii unui om). [Colegiul Național] avea un curs începător cu patru «clasuri», un curs «central de umanioare» tot cu patru clasuri și încă un curs complimentar. CAMIL PETRESCU, O. I 193. – Pronunțat: -ni-oa-.

UMANIOÁRE s. f. pl. (Înv.) Totalitatea studiilor clasice considerate ca bază a culturii unui om. – Germ. Humaniora (< lat.).

umanioare n. pl. studiile clasice considerate ca baza culturei umane: clase de umanioare.