ulúc, -i, s. m. – Jgheab din scânduri pe care se expediază buștenii de la munte la vale (Gh. Pop 1971: 88). Partea de la stăvilar până la moară pe care vine apa (Felecan 1983). – Din tc. oluk (Șeineanu, DEX, DER), cf. alb. ulluk (Philippide).